Piaţa interbancară din România a fost tensionată în luna martie, într-un context caracterizat de amplificarea turbulenţelor pe pieţele financiare internaţionale din cauza crizei geopolitice din regiune, după invazia militară a Rusiei în Ucraina care a început în 24 februarie şi continuă.

Deficitul de lichiditate a revenit în luna martie 2022 pe piaţa inter­ban­cară, ajungând la 16,4 mld. lei, medie zil­nică, după excedentul din lunile ia­nuarie şi februarie, unele bănci care au rămas fără lei apelând la împru­mu­turi de la BNR în special prin cre­dite de urgenţă pe o zi, prin facili­ta­tea Lombard, dar şi prin operaţiuni repo bilaterale.

Odată cu intrarea pieţei inter­ban­care din nou pe deficit de lichi­ditate, BNR a redevenit în martie cre­ditor net în raport cu băncile comerciale.

Titlurile zilei

CARE-I IMPACTUL ECONOMIC?
COPIII SEPHORA FAC DEZASTRU

Piaţa interbancară românească în­ce­puse anul 2022 pe excedent de lichi­di­tate, iar surplusul a ajuns în fe­brua­rie la 2,1 mld. lei, medie zilnică, du­pă ce în ianuarie a fost de 1,9 mld. lei. Com­parativ, în decembrie 2021 piaţa era pe deficit de circa 4,7 mld. lei, după cum reiese din datele Băncii Naţionale.

Fluctuaţiile de lichiditate din ultimele luni au venit într-un context în care rata anuală a inflaţiei a accelerat, urcând în februarie 2022 peste 8,5%, de la 8,2% an/an în decembrie 2021, cursul valutar a rămas în apropierea valorilor de 4,94 – 4,95 lei/euro, iar dobânzile din piaţa interbancară au tot crescut începând din octombrie, depăşind 4%, şi apropiindu-se pe unele scadenţe de 5%, fiind în continuare peste dobân­da-cheie, care a urcat în aprilie la 3%.

Finanţările de urgenţă Lombard luate de bănci de la BNR în martie 2022 au depăşit 10,5 mld. lei, maxi­mul din ultimul deceniu, apropiat de vo­lumele din 2008-2009 când pieţele financiare internaţionale erau în fierbere, iar piaţa locală avea criză de lichidităţi. Au fost şi împrumuturi repo în martie, însă volumul a fost mai mic, de 6,3 mld. lei.