România caută investitori străini. Răzvan Butucaru, partener, Forvis Mazars: România, fiind parte din Uniunea Europeană, practic, ar putea să beneficieze de toate avantajele pieței comune, cum a făcut-o și până acum

• Piaţa de M&A arată interesul investitorilor pentru o ţară şi economie.
• O tranzacţie de M&A aduce bani, know-how și pieţe noi.
• Piaţa de M&A creşte prin investitori străini şi firme private sau de stat.
• Investitorii aleg ţări în funcţie de numărul şi valoarea tranzacţiilor.
• Forvis Mazars: România e pe locul 3/2024 în CEE ca număr de tranzacţii:138.
• Forvis Mazars: România e pe locul 5/2024 în CEE ca valoare: 2,3 mld.€/2024.
• Cei mai mari investitori inbound: Marea Britanie, SUA și Danemarca.
• Cel mai mare interes ca număr de tranzacţii este în tehnologie.

Piața de M&A reflectă interesul investitorilor pentru economie, spune Răzvan Butucaru, partener Forvis Mazars, companie globală de consultanţă fiscală.

Un investitor aduce capital, know-how, piețe și relații, iar tranzacțiile M and A pot transforma ecosistemul local. România are nevoie de investitori străini pentru bani și integrare globală. Investitori mari precum Exxon, ENEL sau E.ON, ies din piață, și sunt înlocuiți de britanici, polonezi și maghiari. Iar americanii își reduc prezența în regiune.

Ce e de făcut? Statul trebuie să stimuleze companiile de stat să participe activ la M&A, inclusiv extern. Firmele românești depind de credite bancare și furnizori, nu de piața de capital, iar asta limitează expansiunea.

Ce spune Răzvan Butucaru, partener, Forvis Mazars, pentru Aleph Business?

Cum vedeți evoluția pieței de M&A din România în următorii 3-5 ani, în condițiile în care globalizarea clasică este pusă sub presiune și tendințele de nearshoring și regionalizare devin mai puternice?

„Da, cred că e destul de dificil să previzionăm următorii 3-5 ani și cred că evenimentele recente ne-au arătat că putem să încercăm măcar o previzionare pe următoarea perioada, să zicem, maxim până la sfârșitul anului. Și, cel mai bine ar fi să putem discuta aspecte pozitive sau aspecte care pot să influențeze negativ piața de fuziuni și achiziții în perioada următoare, fără a putea trage o concluzie foarte clară în ce direcții va evolua, pentru că sunt elemente economice, politice, geopolitice care se schimbă de la o zi la alta.

Da, am putea indica ca aspecte pozitive pentru piața de fuziuni și achiziții din România și care pot să susțină creșterea acesteia în perioada următoare, ar fi inclusiv evoluția bună pe care această piață a avut-o în ultimii 3 ani. Astfel, noi, conform un studiu pe care îl facem anual la nivelul Europei Centrale și de Est, România se situează undeva pe locul 3 în preferințele investitorilor după numărul de tranzacții, atingând o valoare a pieței undeva la 2,4 miliarde de euro în 2024, pe primele locuri fiind Polonia și Austria în ceea ce privește numărul și valoarea tranzacțiilor.

Este un aspect pozitiv pentru că piața a crescut an de an, a avut o evoluție foarte bună în acești 3-4 ani, deși, contextul geopolitic poate nu a fost unul deosebit de favorabil la nivelul Europei Centrale și de Est, dar, pentru noi a fost o perioadă bună. De asemenea, ne-a ajutat un aspect pozitiv – poziția ca membru a României în Uniunea Europeană. Investitorii au preferat această zonă pentru stabilitate și pentru evoluția pozitivă a indicatorilor, cel puțin în perioadele 2022-2023”, spune el.

„Și apropo de această globalizare vs. regionalizare, România, fiind parte din Uniunea Europeană, practic, am putea să beneficiem de toate avantajele pieței comune, cum am făcut-o și până acum. Cei mai mulți investitori și cei mai mari în Europa Centrale și de Est, inclusiv în România sunt investitori din Europa și din Statele Unite. 17%, de exemplu, din investitorii din Europa Centrală și de Est provin din Germania, dacă e să ne luăm după numărul tranzacțiilor. Urmați de investitori din Marea Britanie și cei din Statele Unite.

La fel și în România, avem investitori variați, dar, în special din Europa, cu investitori germani, italieni, francezi și din Statele Unite ale Americii și, evident, britanici. Deci, influența globalizării, să spunem, în această perspectivă de investitori din afara Uniunii Europene, în afara de cei din Statele Unite, au fost destul de puțini în această perioadă.

Dintre aspectele negative care pot influența o evoluție mai puțin predictibilă și bună a pieței de fuziuni și achiziții, amintim situația economică locală, unde avem un deficit bugetar mare, printre cele mai mari din Uniunea Europeană și care poate genera o politică fiscală mai restrictivă, o creștere a salariilor într-un ritm accelerat mult peste nivelul de eficiență, o economie bazată pe consum și mai puțin pe producție și, evident, între contextul politic local și cel regional, geopolitic, războiul din Ucraina.

Aspecte care, cum am spus, sunt greu de previzionat în perioada următoare și care pot afecta evoluția pieței în următorii, cu siguranță, 3-5 ani, dar eu, văzând evoluția din ultimii 3 ani, rămân optimist că România are capacitatea de a merge mai departe și de a avea o piață de fuziuni și achiziții, dacă nu în creștere, cel puțin la un nivel similar cu perioada precedentă”, adaugă el.

De ce credeți că în România indicatorul „ponderea pieței de M&A în PIB”‘ nu este folosit mai des ca reper economic, deși în marile centre financiare globale este unul dintre cei mai urmăriți parametri?

„Cred că unul din motivele principale este că piața de fuziuni și achiziții nu este o piață reglementată. Investitorii și companiile care participă la această piață nu sunt obligați să publice valoarea tranzacțiilor și, din acest motiv, datele referitoare la piață de fuziuni și achiziții de multe ori sunt niște estimate și mai puțini valori exacte, cum potențial poate să fie situația în cadrul altor domenii, altor piețe.

Din același motiv, noi recomandăm, de fiecare dată, să urmăm tendințele din piață și din diferitele studii sau raportări de indicator și mai puțin cifra exactă. Un alt motiv, specific în România aș putea spune, pentru care nu avem acest indicator ar fi maturitatea pieței. Până acum, până recent, să-i spunem, în ultimii 3-4 ani, nu avem o piață suficient de matură, cu tranzacții semnificative sau numeroase pentru a putea să construim un indicator relevant pentru ansamblul celorlalte piețe și a economiei.

Și, nu în ultimul rând, vorbim despre o înțelegere a pieței de fuziuni și achiziții. Ea nu a fost și încă nu este foarte bine înțeleasă de mulți actori din diferitele sectoare, dar piața de fuziuni și achiziții poate să aibă o influență și are influență în toate celelalte piețe. Pentru că, când vorbim de o achiziție, nu pleacă investitorul cu compania din România, ci o dezvoltă în România, creează locuri de muncă, creează valoare adăugată, poate crea tehnologie, poate crea producție și poate influența, în acest fel, un întreg ecosistem, inclusiv piața de capital.

Și, dacă am urmări poate mai bine, am putea să vedem și preferințele investitorilor. Pentru că, dacă ne uităm la nivelul studiilor pe care le-am făcut, cele mai multe investiții din următorii trei ani, sau interesul investitorilor pentru sector, a fost în sectorul tehnologiei, urmat de către sectorul industrial. Aproape 20% din investițiile din fuziuni și achiziții au fost în sectorul tehnologiei, ceea ce poate indica și poate ajuta pentru orice țară în a-și formula o strategie, în a-și formula niște priorități pentru perioada următoare”, continuă el.

Ce măsuri concrete ar putea lua companiile românești – mai ales cele de stat – pentru a deveni actori mai activi pe piața regională de M&A și nu doar ținte de achiziții?

„Primul pas ar fi să se gândească la această alternativă, să se gândească că există posibilitatea să crească business-ul, să crească întreprinderea, activitatea, printr-o achiziție. Al doilea punct ar fi să-și creeze o strategie ca să facă o achiziție eficientă, să facă o achiziție care să contribuie la o valoare adăugată în activitatea pe care o desfășoară. Și, nu în ultimul rând, ar trebui să există o structură de guvernanță adecvată care să permită un proces decizional eficient, axat pe rezultate și pe investiții strategice”, conchide el.