„Keep Cool & Trade On” cu Rareș Gabriel. Victor Buju, partener, Buju Stanciu & Asociații: Inteligența artificială lovește în primul rând profesiile intelectuale, iar avocații, contabili și auditorii care nu se adaptează vor avea cel mai mult de pierdut

• Un program oferit de XTB
• Rareș Gabriel analizează o piață scuturată de două spiciuri ale lui Trump care anunță finalul apropiat al operațiunii din Iran, în timp ce SpaceX pregătește unul dintre cele mai mari IPO-uri din istorie, cu o evaluare estimată la 1,75 trilioane de dolari și o listare așteptată în jurul lunii iunie
• Victor Buju spune că inteligența artificială inversează logica automatizărilor din trecut și înlocuiește în primul rând profesiile intelectuale care procesează volume mari de date — avocați, contabili, auditori — iar singura șansă reală de protecție este o formă de constituție pentru AI, construită pe axiomele instinctului matern
• Vezi „Keep Cool & Trade On” cu Rareș Gabriel în fiecare luni, la ora 22:00, pe Aleph Business

Rareș Gabriel deschide ediția „Keep Cool & Trade On” cu o săptămână în care două speech-uri ale lui Trump despre finalizarea operațiunii din Iran au generat reacții puternice în piețe, în timp ce SpaceX pregătește o listare istorică, iar petrolul rămâne peste 100 de dolari pe baril. În a doua parte, Victor Buju, partener fondator al casei de avocatură Buju Stanciu & Asociații și unul dintre primii specialiști din România în AI aplicat în zona juridică, aduce o perspectivă practică asupra modului în care inteligența artificială transformă profesiile, asupra riscurilor fiscale ale traderilor și asupra fenomenului fraudelor financiare.

Cum a apărut Lawren și ce diferențiază un AI juridic specializat de un model generalist precum ChatGPT?

Victor Buju: Lawren a pornit la începutul lui 2023, după ce apariția GPT-ului l-a forțat să-și pună întrebarea dacă tehnologia poate să-l ajute sau să-l înlocuiască în propria meserie. Testele inițiale au arătat o lipsă serioasă de acuratețe în zona juridică, iar împreună cu prieteni matematicieni și ingineri de la Cambridge și Oxford a decis să atace problema de la rădăcină. Timp de șase luni au ținut jurnale cognitive în care descriau cum gândesc, propriu-zis, problemele juridice, pentru a transpune apoi acest proces în limbaj matematic și de programare. Diferența majoră față de un model generalist este trasabilitatea raționamentului — Lawren indică la fiecare etapă articolul exact din care a extras informația, cu hyperlink direct către Monitorul Oficial sau portalul legislativ, în timp ce ChatGPT oferă un răspuns corect în proporție de circa 70%, dar fără sursă verificabilă.

De ce AI Act-ul european nu este o frână inutilă, ci un mecanism de protecție?

Victor Buju: Cine pretinde că este expert în AI minte frumos, pentru că domeniul se reinventează la fiecare șase-opt luni, iar fiecare breakthrough schimbă complet regulile. AI-ul are nevoie de frână, exact așa cum o mașină are frână nu pentru a încetini, ci pentru a te proteja în caz de potențial dezastru. Europa este singurul jucător care încearcă în mod curajos să reglementeze o industrie atât de nouă, iar acest demers reflectă maturitatea intelectuală a Uniunii. Pe termen lung, marea provocare juridică este să oferi o constituție unor entități care depășesc capacitățile cognitive umane — soluția propusă de Victor este o constituție bazată pe axiomele instinctului matern, codificate ca strat fundamental în orice model mare de inteligență artificială.

Care sunt industriile cele mai expuse la transformarea provocată de AI?

Victor Buju: Paradoxul actual constă în faptul că, spre deosebire de automatizările din trecut care înlocuiau munca fizică, inteligența artificială lovește în primul rând profesiile intelectuale. Avocații, contabili, auditorii și toate profesiile care procesează volume mari de date și produc concluzii sunt cele mai expuse, iar acest lucru nu era anticipat de cei mai mulți analiști. Singura cale de supraviețuire este adaptarea constantă, prin trial and error, și ridicarea standardelor către excelență. Cei care nu se adaptează vor avea mult de pierdut, iar efectul va fi amplificat de progresele din robotică, ce vor înlocui multe alte categorii de joburi.

Care sunt principalele probleme cu care vin clienții din zona de trading și crypto la o casă de avocatură?

Victor Buju: Cele două mari categorii sunt fiscalitatea și fraudele. Pe fiscalitate, problema specifică românilor este reactivă — vin la avocat doar când durerea devine insuportabilă, exact cum merg la stomatolog doar când nu mai funcționează antinevralgicul. Mulți cred că ANAF nu are reprezentarea complexității cu care operează ei — platforme de trading, exchange-uri centralizate, carduri externe, firme în jurisdicții exotice — dar instituția evoluează constant, iar viitoarele mișcări fiscale vor surprinde mulți contribuabili. Sfatul concret este să tratezi relația cu avocatul ca pe o consultanță preventivă, nu ca pe o intervenție de urgență.

Cât de grav este fenomenul fraudelor financiare în România și cum recunoaștem o schemă frauduloasă?

Victor Buju: Fenomenul fraudelor a atins un nivel de sofisticare îngrijorător, iar sute de mii de români sunt victime ale unor scheme tot mai avansate. Mulți tac din rușine și nu raportează, iar organele de urmărire penală nu sunt încă pregătite să facă analize în blockchain sau să urmărească trasabilitatea fondurilor în structuri internaționale. Regula simplă pe care toți investitorii ar trebui să o internalizeze este că banii gratuiți nu există, iar atunci când un randament promis depășește dublul dobânzii bancare, aproape în toate cazurile este vorba despre o schemă frauduloasă. Nimeni nu te contactează din senin pentru a-ți înmulți banii, iar investiția corectă este cea pe care o cauți tu, nu cea care vine după tine cu promisiuni de 1% pe zi sau 30% pe lună.