Adrian Silviu Androne, broker Investimental: Prețul și randamentul se mișcă în direcții opuse. De ce fondurile de obligațiuni nu bat inflația?

• Cel mai performant fond local de obligațiuni are un randament de 5,87%.
• Inflația anuală ajunge la 6,6% în septembrie 2026.
• Obligațiunile pe termen lung sunt mai sensibile la modificarea dobânzilor.

Fondurile de obligațiuni din România îți pot aduce câștiguri, dar nu îți protejează automat economiile de inflație. Cel mai performant fond local din această categorie a înregistrat un randament de 5,87% în ultimele 12 luni, sub inflația anuală de 6,6% din septembrie 2026. Adrian Silviu Androne, broker la Investimental, explică pentru Aleph Business de ce dobânzile ridicate afectează valoarea obligațiunilor și cum influențează durata investiției riscurile din portofoliu.

Fondurile de obligațiuni din România oferă randamente sub inflație

Cele mai performante fonduri locale de obligațiuni au înregistrat randamente anuale cuprinse între 4,77% și 5,87%, potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF). Clasamentul este condus de Erste Bond Flexible RON, cu 5,87%, urmat de BRD Simplu, cu 5,75%, și Raiffeisen RON Flexi, cu 5,59%.

Datele pot fi consultate în statisticile oficiale AAF privind fondurile de investiții. Randamentele sunt calculate pentru ultimele 12 luni și reflectă evoluția valorii unităților de fond.

În același timp, rata anuală a inflației a ajuns la 6,61% în septembrie 2026, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%.

Diferența arată că un randament nominal pozitiv nu înseamnă automat un câștig real. De exemplu, la un randament de 5,87% și o inflație de 6,6%, puterea de cumpărare scade cu aproximativ 0,7%.

Totuși, cele două procente nu măsoară exact aceeași perioadă. Randamentul fondului acoperă ultimele 12 luni raportate de AAF, în timp ce inflația compară prețurile din septembrie 2026 cu cele din septembrie 2025.

Adrian Silviu Androne explică de ce randamentele mici nu indică o administrare slabă

Un randament sub inflație nu înseamnă automat că administratorii fondurilor au luat decizii greșite. Adrian Silviu Androne consideră că performanța trebuie analizată în raport cu obiectivele fondului și condițiile pieței.

„În primul rând, fondurile de obligațiuni sunt instrumente care urmăresc, în general, obținerea unor venitori relativ stabile și mai ales gestionarea riscului, nu neapărat de pe ieșirea inflației fiecare an.”

Potrivit brokerului, fondurile de obligațiuni urmăresc în principal obținerea unor venituri relativ stabile și administrarea riscurilor. Aceste instrumente nu sunt concepute să depășească inflația în fiecare an.

Într-un mediu cu dobânzi ridicate, obligațiunile cumpărate anterior pot pierde din valoarea de piață. De asemenea, performanța fondurilor este influențată de comisioanele de administrare și de structura portofoliului.

„Un randament sub inflație nu indică, automat, o administrare defectuoasă.”

Androne explică faptul că evaluarea unui administrator trebuie să includă comparații cu fonduri similare. Contează riscurile asumate, durata investițiilor și rezultatele obținute pe perioade mai lungi.

Un singur an cu randamente sub inflație nu oferă suficiente informații pentru evaluarea calității administrării.

Fondurile de obligațiuni pierd din valoare când randamentele pieței cresc

Adrian Silviu Androne explică unul dintre cele mai importante mecanisme ale pieței de obligațiuni: relația inversă dintre preț și randament.

„Aici ne întâlnim cu un principiu de bază fundamental al pieței obligațiunilor, anume că prețul și randamentul se mișcă în direcții opuse.”

De exemplu, un fond deține obligațiuni care plătesc un cupon anual fix de 5%. Dacă statul emite ulterior obligațiuni comparabile cu un randament de 7%, titlurile vechi devin mai puțin atractive.

Investitorii pot prefera noile emisiuni, astfel că prețul de piață al obligațiunilor existente tinde să scadă. Reducerea prețului permite unui nou cumpărător să obțină un randament mai apropiat de cel oferit de piață.

„Apoi, ca cele din urmă să fie tranzacționate în continuare, să ridice încă interes, vom observa că prețul lor tinde să scadă.”

Cuponul obligațiunii, respectiv dobânda contractuală, rămâne de 5% din valoarea nominală. Randamentul obținut de un investitor care cumpără titlul la un preț mai mic poate fi însă diferit.

Fondurile de investiții trebuie să evalueze periodic obligațiunile la prețurile pieței. Astfel, scăderile sunt reflectate în valoarea unităților de fond, chiar dacă emitentul continuă să plătească dobânzile conform contractului.

Prin urmare, poți înregistra temporar pierderi într-un fond de obligațiuni fără ca emitentul să intre în incapacitate de plată.

Dobânzile mai mici pot favoriza obligațiunile cu maturități lungi

Scăderea dobânzilor poate avea efectul opus asupra pieței obligațiunilor. Titlurile existente, care oferă cupoane fixe mai atractive, pot crește în valoare.

Adrian Silviu Androne explică faptul că obligațiunile cu maturități mai lungi reacționează, de regulă, mai puternic la modificările randamentelor.

„În general, obligațiunile cu maturități mai lungi au o sensibilitate mai mare.”

Această sensibilitate este măsurată printr-un indicator numit durată modificată. El arată aproximativ cu cât se schimbă prețul unei obligațiuni atunci când randamentul pieței se modifică.

De exemplu, dacă o obligațiune are o durată modificată de șapte ani, o scădere a randamentului cu un punct procentual poate determina o creștere de aproximativ 7% a prețului. Calculul este orientativ și presupune că ceilalți factori rămân constanți.

În sens invers, o creștere a randamentului cu un punct procentual poate produce o scădere de aproximativ 7% a prețului.

„Practic maturitățile lungi oferă o expunere mai ridicată la evoluția dobânzilor, ceea ce poate să reprezinte atât oportunitate, dar și un risc suplimentar.”

Pentru investitori, diferența este importantă. Fondurile cu obligațiuni pe termen lung pot beneficia mai mult de reducerea dobânzilor, dar pot înregistra și pierderi mai mari atunci când acestea cresc.

Fondurile de obligațiuni din România trebuie comparate cu titlurile de stat și depozitele

Într-un mediu cu inflație de 6,6%, alegerea dintre fonduri de obligațiuni, titluri de stat și depozite bancare depinde de obiectivul investiției.

Un fond de obligațiuni oferă diversificare și administrare profesionistă, dar valoarea unităților poate fluctua. Randamentul nu este garantat, iar retragerea banilor într-un moment nefavorabil poate genera pierderi.

Titlurile de stat deținute până la scadență oferă, în condițiile respectării obligațiilor de plată de către emitent, încasarea sumelor prevăzute contractual. Dacă sunt vândute înainte de scadență, prețul lor poate fi mai mic decât cel de achiziție.

Depozitele bancare pot oferi o dobândă fixă pentru perioada contractuală. Totuși, câștigul real poate rămâne negativ dacă inflația depășește dobânda netă încasată.

Adrian Silviu Androne consideră că fondurile trebuie analizate în funcție de riscurile asumate și de performanța pe termen lung, nu doar după randamentul ultimelor 12 luni.

Pentru tine, criteriile importante sunt perioada în care poți păstra banii investiți, nivelul riscului acceptat și costurile produsului financiar. O dobândă sau un randament nominal mai mare nu garantează automat protejarea puterii de cumpărare.

Pe Aleph Business poți citi și analiza investitorului Tudor Nicula despre obligațiuni, acțiuni și protejarea portofoliului împotriva inflației.