EXIT-URILE DEPĂȘESC ACHIZIȚIILE ÎN 2024. Daniela Iliescu, Director Executiv al Asociației de Investitii Private din România: Dacă ne raportăm la piața de M&A, chiar și în perioadele mai complexe și mai complicate din punct de vedere economic, aceasta a avut o evoluție pozitivă constantă

• Volatilitatea e crescută în investiții.
• Fondurile capitalizează randamentele investițiilor anterioare.
• 400 mil. euro sunt disponibili pentru fonduri de investiții.
• Competiția e ridicată din partea investitorilor strategici.
• Procesele de aprobare și alocare a fondurilor sunt lente.

Radiografia fondurilor de investiții în România arată un 2024 atipic. Pentru prima dată în ultimii cinci ani, numărul de exit-uri (22), depășește numărul de achiziții (20).

Între 2019–2024, fondurile financiare au bifat 119 achiziții și 60 de exit-uri, dar au rămas un actor marginal, cu sub 10% pondere din totalul tranzacțiilor de M&A. În 2024 au fost parafate 263 de tranzacții, dar doar 20 au implicat fonduri de investiții, restul dominate de investitori strategici (91%).

Cu toate acestea, lucrurile se pot schimba: prin PNRR, fondurile locale au la dispoziție 400 mil. euro. Primele 200 mil. euro au fost deja alocate, iar în următorii ani se estimează investiții totale de 450–500 mil. euro în companii românești. Booster Capital, nou jucător pe piață, face prima achiziție în producătorul Bisbags, cu un buget de 100 mil. euro, din care 30 mil. euro provin din PNRR și 15 mil. de la BERD.

Ce spune Daniela Iliescu, Director Executiv al Asociației de Investitii Private din România, pentru Aleph Business?

Cum explicați faptul că, în 2024, pentru prima dată în ultimii cinci ani, fondurile de private equity au realizat mai multe exit-uri decât achiziții? Ce factori – economici, geopolitici sau interni industriei – influențează această inversare de trend? Este aceasta o reacție de prudență în fața volatilității pieței, o maturizare a portofoliilor existente sau o problemă de pipeline?

„Aș spune că aceste statistici pe care le-ați menționat sunt de fapt rezultatul profilului pieței de Private Equity și Venture Capital din România. Pentru că dacă ne raportăm la piața de M&A, chiar și în perioadele mai complexe și mai complicate din punct de vedere economic, aceasta a avut o evoluție pozitivă constantă. Însă, în ceea ce privește piața de Private Equity, aceasta se află într-un ciclu pe care îl voi detalia în cele ce urmează. Dar ca background, un fond de investiții de fapt este un vehicul, o entitate care colectează niște bani de la investitori, care sunt administrați de către un fund manager conform unei strategii investiționale.

Dacă ne uităm la piața din anii 2023-2024, fondurile prezente în piață sunt în principal fonduri care au fost strânse în anii 2017-2018 și care se apropie de majoritate, ceea ce se alinează cumva cu statisticile pe care le-ați prezentat, pentru că un fond de investiții, în mod normal, are o perioadă de investiții de 5 ani, după care începe perioada de dezinvestire. În ceea ce privește fondurile regionale, că menționați anterior, dacă există anumiți factori economici sau geopolitici, există într-adevăr, aș spune, o oarecare prudență a fondurilor regionale, pentru că ele sunt mai atente la riscurile geopolitice, dar și la anumite aspecte macroeconomice ale pieței locale. Și ca urmare, de fapt, vedem că ceea ce se întâmplă în piața de M&A din România este o reflectare în esența faptului că piața de Private Equity și Venture Capital este în continuare subdezvoltată.

Noi, la nivelul european, monitorizăm și urmărim statisticile în ceea ce privește evoluția fondurilor de investiții, uitându-ne atât la activitatea de fundraising, cât și la cea de investire și separat de dezinvestire. Și dacă ne comparăm cu statisticile specifice celorlalte țări din Europa Centrală și de Est, și chiar din Europa, vedem că, din păcate, România se află la un nivel, de exemplu, al investițiilor ca procent din PIB de 0,041%, care este de peste 4 ori sub nivelul Poloniei și aproximativ de 10 ori sub nivelul mediei la europene. Ceea ce arată, pe de-o parte, după cum menționam, stadiul relativ redus de dezvoltare al pieței locale, dar și potențialul de creștere în perioada următoare”, spune ea.

Bugetul de 400 mil. euro din PNRR, dedicat fondurilor de investiții, este considerat o gură de oxigen pentru M&

A în România. Cum vedeți impactul acestor fonduri asupra activității de investiții și ce mecanisme de implementare sunt esențiale pentru a evita blocaje administrative sau întârzieri în alocare? Care este rolul concret al statului ca „facilitator de capital” și cât de mult depind fondurile de investiții de colaborarea cu instituții publice pentru a accesa și direcționa eficient aceste resurse către companii autohtone?

„Aș spune că ne aflăm în acest moment la un moment de inflexiune semnificativ pentru piața de Private Equity și Venture Capital. De fapt, acest moment a fost determinat de înființarea fondului pe care l-ați menționat. Sub PNRR se cheamă Recovery Equity Fund. Este un fond de 400 milioane de euro administrat de European Investment Fund. Este un așa numit evergreen fund care practic nu va funcționa pe o durată de termen limitată și care are ca scop alocarea acelor aproape 400 milioane de euro către fonduri de investiții care să direcționează acest bani către companie antreprenorială care operează în România. Activitatea acestui fond a fost demarată deja de peste 2 ani și jumătate.

Din cele 400 milioane de euro deja 212 milioane de euro au fost alocate către 11 echipe care au un profil foarte diferit. În primul rând că vorbim de echipe atât locale cât și echipe regionale. Echipe cu strategii investiționale de tip Venture Capital care investesc în companii de tip startup sau timpurii, companii de growth cât și companii către fonduri de investiții de tip buyout. Fonduri clasice de investiții de formă equity cât și cele de subformă care investesc cu produse de tip mezanin. Aceste fonduri au anunțat intenția de a strânge capital cumulat la nivelul a 1,5 miliarde de euro din care până la 500 milioane de euro se vor aloca către România. Efectul de leverage al celor 212 milioane de euro alocați în PNRR este de cel puțin de dublare ca și capital se va fi disponibil pentru România în următorii 5 ani. Și vedem deja foarte concret rezultatele”, spune ea.

„Ați menționat tranzacțiile și ați menționat fondul Buster. Aceștia au anunțat foreclosing în anul 2025. A mai fost un alt fond, Boldmine, care a anunțat closing. Cumulat cele două fonduri au deja 160 de milioane de euro capital under management. Anul trecut au mai fost anunțate alte patru vehicule investiționale care au făcut closing și care au anunțat cumulat 291 de milioane de euro de capital under management și anume Morphosis Capital, Mosaic, Gapminder și Early Game Ventures.

Deci toți acești jucători și ne așteptăm ca în viitor numărul acestora să crească vor contribui și vor constitui o bază semnificativă de investitori care vor crește cu siguranță volumul pieței de M&A în perioada următoare. Și de ce nu sperăm că vor contribui de asemenea la o dezvoltare a pieței similar cu ceea ce am văzut în alte țări mai dezvoltate precum Polonia sau chiar Bulgaria unde într-o perioadă de 7-10 ani am văzut capital alocat de peste un miliard de euro în fiecare din aceste țări cu zeci de echipe de fonduri de manager de fond strânse care să implementeze strategii investiționale.

Și aș mai dori să mai menționez un alt program care a fost lansat la sfârșitul anului trecut și anume se cheamă Romanian Innovation Program de 106 milioane de euro care se află tot în gestionarea EIF care are ca scop de asemenea susținerea cercetării, inovației unor programe de susținere a co-investirii cu Business Angels precum și alte instrumente de susținere a companiilor de tip startup. Deci credem puțin la nivelul industriei că ne aflăm la un moment de turnură foarte important pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea pe viitor”, adaugă ea.

Datele arată că investitorii strategici au reprezentat 91% din totalul tranzacțiilor M&A din România în 2024, în timp ce fondurile de private equity au fost implicate în doar 20 de achiziții. Care sunt principalele bariere care împiedică fondurile să joace un rol mai activ pe această piață și cum poate fi încurajată o echilibrare a ponderii în raport cu investitorii strategici?

„Aș spune că sunt mai multe măsuri sau mai multe bariere care acționează pe câteva paliere. Ceea ce lipsește de fapt în România și ceea ce ne dorim să construim pe termen mediu și lung este un întreg ecosistem care să permită o funcționare a acestei industrii de Private Equity și Venture Capital pe două parte, dar și pe de altă parte ca ea să-și arate impactul pozitiv semnificativ în economie. Așa cum menționa domnul Hoștiuc mai devreme această schimbare de paradigm sau nevoia de a avea alte instrumente financiare care să susțină creșterea și dezvoltarea economică.

La ce mă refer când vorbesc de ecosistem? În primul rând antreprenori, apoi fonduri de investiții pe toate palierele tranzacționale, vorbind de fonduri de tip VC care, cum am menționat, investesc în start-up-uri, fonduri de tip growth, creștere care finanțează companii aflate pe un traseu de creștere accelerată, precum și funduri de tip buyout, care finanțează companii mai mari, precum și piese și jucători care să asigură exit-urile, atât jucători strategii care să fie interesați de aceste companii, cât și piețe publice BVB mai dezvoltate. În acest mod, strategiile de creare de valoare pot fi mai diversificate și pot aduce la dezvoltarea de companii cu potențial mai mare de creștere. Specific, când vorbim de antreprenori, credem că sunt necesare programe de incubatoare de afaceri, dar și de educație financiară pentru antreprenori care să fie mai deschiși și să îi fie interesați și să înțeleagă beneficiile unei colaborări cu un investitor financiar, cum sunt fondurile de investiții”, spune ea.

„Când vorbim de ce înseamnă fondurile de investiții, așa cum am menționat, nivelul actual de dezvoltare sau până de curând, piața a fost subdezvoltată. De ce s-a întâmplat acest lucru? Am văzut până acum că au fost principali investitori instituțiile financiare internaționale sau fonduri publice. Ce lipsește este un jucător semnificativ, pe care îl vedem în toate piețele dezvoltate, și anume fondurile de pensii, ca investitor pe termen lung, un investitor instituțional care să asigure fluxuri constante, dar și semnificative de capital. Când spun semnificative, mă refer la piețe dezvoltate, unde vedem că fondurile de pensii asigură sau acoperă între 7% în regiune până la 32% în piețele dezvoltate din capitalul fondurilor de investiții. Translatat la ce înseamnă această investiție pentru fondurile de pensii, vedem iarăși statistic, dacă ne uităm la piețele mai dezvoltate, că investițiile în segmentul de Private Equity, în clasa de active de private equity, variază între 4-5% până la 24% din assets under management, din activele administrate. Aceasta este statistic, aș spune, de top specifică fondurilor de pensii publice din Canada.

De ce noi, la nivelul asociației și al industriei, milităm foarte mult pentru acest aspect, și anume ca fondurile de pensii să aibă posibilitatea, din perspectivă legislație, dar și din perspectivă, aș spune, mesaj și încurajare de la nivelul autorităților de a investi în această clasă de active, pentru că astfel de investiții au beneficii semnificative și pentru fondurile de pensii, asigurându-le randamente mai bune, o diversificare a portofoliului investițional, un matching mai bun între activele pe termen lung și pasivele, obligațiile pe termen lung ale acestora.

Dar un astfel de proces necesită construirea de echipe interne în cadrul fondurilor de pensii pe termen lung. Ce, după cum am menționat, ce milităm alături de asociația profesionistă din acest sector, este ca în acest segment să existe, cu privire la acest aspect, să existe o legislație constantă și predictibilă și care să permită creșterea pragului, care în prezent este relativ 1% pentru fondurile de pensii private, publice, administrate, privat, să existe posibilitatea de majorare a acestei limite investiționale. De asemenea, Europa, împreună cu echipele și cu membrii ei, militează în tot ceea ce înseamnă și comunicarea cu autoritățile pentru asigurarea unui cadru legislativ stabil și predictibil, care să-i asigură o operare eficientă și mai puțin birocratică, aș spune, în activitatea curentă”, adaugă ea.