Marius Stanciu, partener, BSA: „Depozitele sunt combustibilul băncilor”

• Comisia Bancară a Senatului SUA amână dezbaterea CLARITY Act
• Coinbase își retrage sprijinul pentru varianta actuală a CLARITY Act
• CEO-ul Coinbase, Brian Armstrong, critică dur textul din lege

Comisia Bancară a Senatului SUA a amânat joi dezbaterea și votul în comisie pe proiectul de lege privind structura pieței de active digitale (inclusiv reglementarea stablecoin-urilor), programat inițial pentru 15 ianuarie.
Decizia vine la doar câteva ore după ce Coinbase și-a retras sprijinul oficial pentru draft-ul actual.
CEO-ul Armstrong spune că proiectul are multe probleme, printre care o interdicție a acțiunilor tokenizate, interdicții DeFi care elimină dreptul la confidențialitate sau eliminarea recompensele pentru stablecoins.
Am prefera să nu avem niciun proiect de lege decât unul prost, concluzionează Armstrong.
Băncile tradiționale cer interzicerea sau restrângerea strictă a acestor câștiguri pe dețineri de stablecoin, argumentând concurență neloială față de depozite bancare.

De ce văd băncile yield-ul pe stablecoins ca o amenințare?
Ce spune Marius Stanciu, partener, BSA, pentru Aleph Business?

El explică faptul că băncile tratează depozitele drept baza finanțării lor, pentru că din depozite creditează. În acest context, un yield atractiv pe stablecoins mută o parte din clienți din depozite către emitenți și platforme crypto, iar băncile numesc asta „concurență neloială”. El subliniază că băncile au costuri și obligații de reglementare pentru a lua depozite de retail, în timp ce emitenții de stablecoins nu au același set de cerințe, deci pot susține randamente mai mari. În plus, el avertizează că o plafonare a randamentelor se ocolește prin structuri indirecte, iar o cursă a randamentelor împinge piața spre risc, produse mai complexe și potențial un nou șoc, după modelul lecțiilor din 2008.

Ce lecție ia UE și România din disputa din SUA, în contextul MiCA?

Marius Stanciu spune că disputa din SUA arată că stablecoin-urile nu sunt doar o problemă de compliance, ci și una de concurență între finanțele tradiționale și „neo-finance”. În logica lui, UE are un avantaj prin MiCA, pentru că licența se aplică unitar și se pașaportează între statele membre, deci nu este nevoie de 27 de licențe. Tot el insistă pe un cadru „fair”: reguli egale, fără să „omori” inovația, dar și fără „Vest sălbatic”.

Ce trebuie să facă România ca să aibă șanse reale la un rol de hub crypto?

Marius Stanciu spune că România câștigă dacă devine o jurisdicție predictibilă și rapidă în aplicarea MiCA, cu autorități care cooperează cu industria și folosesc inclusiv instrumente de tip sandbox, acolo unde cadrul european permite. El punctează că România are oameni și competențe tehnice, dar îi lipsește capitalul instituțional, precum private equity și hedge funds. Iar capitalul intră greu într-o țară cu reguli schimbate des și cu un „dans” constant al taxelor și reglementărilor, pentru că investitorii vor planuri pe 5–10 ani și randamente cu risc calculabil.