- Guvernul vrea să reglementeze tranzacțiile cripto.
- Investitorii în cripto vor respecta reguli mai stricte.
- Băncile și ASF monitorizează tranzacțiile suspecte.
- Legislația UE se aplică pieței cripto din România.
- Furnizorii de servicii cripto vor avea obligații suplimentare.
- Furnizorii de servicii cripto devin instituții financiare.
- Furnizorii au obligații de raportare și prevenire a spălării banilor.
- Tranzacțiile cripto nu sunt reglementate în România.
- ANAF nu știe exact câți investitori cripto sunt la noi.
- În România, ar fi mai mulți investitori în cripto decât la bursă.
- Estimări: 500.000 investitori în cripto, la noi. La BVB sunt 215.000 investitori.
În ședința de ieri a Guvernului României se află pe ordinea de zi și un proiect de ordonață de urgență cu privire la modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Advertisment
Prin acest proiect România aliniază impozitarea criptoactivelor la normele UE. Acest proiect presupune și introducerea unor definiții specifice, cum ar fi „criptoactiv” și „adresă negăzduită”, pentru a clarifica domeniul de aplicare al legislației.
Furnizorii de servicii cripto devin instituții financiare. Asta înseamnă că vor avea noi obligații de raportare și prevenire a spălării banilor. Investitorii vor respecta reguli mai stricte ca până acum, iar transparența pieței va crește.
Titlurile zilei
Ce spune Marius Stanciu, partener, BSA, pentru Aleph Business?
Cine va avea de câștigat, per total? Care sunt stakeholderii? Crezi că va fi mai ușor pentru clienți și mai bine pentru clienți, dar mai greu pentru firme?
„Da, este o schimbare de paradigmă așteptată cumva. În piață ne așteptam să se întâmple chestia asta. Acum, schimbarea este fundamentală, pentru că se mai pune încă o piatră de mormânt, dacă vrem, a conceptului lui Satoshi Nakamoto de anonimitate totală. În acest moment, practic, furnizorii de criptoactive CASP, cum sunt numiți în legislație, devin entități raportoare precum băncile”, spune el.
„Evident, asta are o serie de efecte în piață. În primul rând, pentru investitori și pentru piață în general, cresc costurile birocratice, pentru că în momentul în care prestatorii de servicii sunt supravegheați de Banca Națională, de Autoritatea de Supravegheare Financiară, au o serie de obligații pe care trebuie să le îndeplinească și pe care trebuie să le raporteze, de securitate, de criptare și, evident, de raportare, iar toate astea implică sume de bani pe care trebuie să le investească în tehnologie, iar aceste investiții evident că se vor traduce în prețuri mai mari pe care clienții acestor prestatori de servicii sau furnizori de servicii le cerguiesc către clienții lor. Pentru piață este un lucru bun din punctul meu de vedere în sensul în care piața cripto a avut așa foarte multă vreme o oarecare.. un “bad name”, cum ar spune americanul, pentru că era precum un vest sălbatic prin care se spălau foarte mulți bani, prin care actori răi finanțau terorismul și așa mai departe”, adaugă el.
„Practic, în acest moment, ce se întâmplă? Se creează o piață transparentă în care furnizorii de servicii de criptoactive raportează ca orice altă instituție financiară. Asta înseamnă că investitorii instituționali sau retail-ul, care până acum erau destul de reticenți să intre în piață, vor fi mai dornici și vor avea o garanție suplimentară de transparență și de securitate pentru că, până la urmă, în momentul în care avem conceptul de entitate raportoare, asta înseamnă o transparență în piață și, evident, asta înseamnă că dacă se întâmplă ceva, dacă există un oarecare element infracțional sau dacă se întâmplă un hack, este mult mai ușor de identificat vinovatul și, evident, asta crește încrederea”, continuă Stanciu.
Cum vor trebui furnizorii de servicii cripto să se adapteze pentru a respecta aceste cerințe, fără a afecta confidențialitatea utilizatorilor? Câți investitori în cripto crezi că sunt pe piața din România?
„La prima întrebare, evident, se va spune în piață, ca marketing, că se va încerca a păstra un echilibru delicat. Se va folosi probabil acest eufemism între confidențialitate și, totuși, respectarea obligațiilor de raportoare. Acum, dacă suntem sinceri, prin aceste legislații, că nu este doar în România, pur și simplu aplicăm un regulament din 2023 adoptat de Comisiunea Europeană. Dispare confidențialitatea în cripto.
Practic, în acest moment, orice furnizor de servicii de criptoactive, pentru a putea face business, trebuie să-și identifice clientul, să facă așa numită procedură de KYC. Evident, sunt anumite mecanisme tehnologice care îți permit o stocare minimă de date, de criptarea datelor, chiar în virtuțea GDP-ului s-a întâmplat asta în acest moment, însă este mai mult o iluzie. Practic, cripto poate deveni, nu știu dacă va deveni, poate deveni un Big Brother, așa cum se întâmplă în acest moment prin sistemul bancar”, spune el.
„Deci, cumva, pentru a fi conforme cu legislația aplicabilă, procedurile pe care le vor aplica furnizorii de servicii de criptoactive, vor renunța foarte mult la anonimitate. Iar legat de întrebarea privind numărul de investitori în cripto în România, evident, avocatul din mine ar trebui să definească conceptul de investitor, pentru că este foarte, foarte larg. Dacă ne referim la cei care cumpără un criptoactiv cu speranța că, la un moment dat, îl vor vinde mai scump, sau dacă prin investitori ne referim la cei care cumpără un criptoactiv cu speranța că, la un moment dat, vor accesa un serviciu pe care îl vor putea monetiza într-un fel sau altul, din conștiințele mele și dintr-o estimare făcută de Ministerul Finanțelor, ne uităm la peste 200.000. Ce trebuie să avem în vedere este că acel moratoriu, care nu a fost niciodată promulgat, avea ca obiect sau ca scop și acest lucru.
Oamenii să declare veniturile din criptoactive cu 0% venit, impozibil venit, în așa fel încât ANAF-ul și statul român, în esență, să cunoască câți oameni fac bani din criptoactive, pentru că, adevărat, în acest moment nu știm acest lucru”, conchide Stanciu.