Tarife: Ce să faci în portofoliu? Răzvan Mihăescu, investitor la BVB: Probabil vom vedea mai concret cum se simt aceste lucruri în buzunarele investitorilor după primul sezon de raportări financiare, în care aceste politici comerciale mai restrictive sunt și aplicate

• Indicii bursieri se prăbușesc după anunțul lui Donald Trump.
• Așa-numitul „indice al fricii” VIX crește cu aproape 6%.
• BET scade, joi, cu 0,6% după 2 h de tranzacționare.
• S&P 500 pierde 274 de puncte, -4,84% în ultima ședință.
• Dow Jones scade cu 1.679 de puncte, -3,98% în ultima ședință.
• Nasdaq Composite e pe minus cu 1.050 de puncte, -5,97%.
• Orice produs care intră în SUA are o taxă de 10%.
• Tariful universal de 10% intră în vigoare în 5 aprilie.
• Tarifele de peste 10% intră în vigoare din 9 aprilie.
• SUA taxează UE cu 20%, Japonia cu 24%, Vientam cu 46%.
• Trump impune un tarif total de 54% pentru China, din 9 aprilie.
• Mexicului și Canadei nu li se vor adăuga taxe adiționale.
• UK, Brazilia, Australia, Turcia, Arabia Saudită, EAU au taxe de 10%.
• Ursula von der Leyen: Europa e pregătită să răspundă.
• Mexic nu are în plan să impună tarife de retorsiune Statelor Unite.

E val de vânzări pe pieţele de capital după „Ziua eliberării“. Cu 1,32% scade indicele de referinţă BET la finele şedinţei de tranzacţionare de joi de la Bursa de Valori Bucureşti.

Dinamica de la începutul şedinţei de joi e de minus 0,6%-0,7%. Indicele paneuropean Stoxx Europe 600 pierde, joi, 2,3%. CAC 40 scade cu 3% la Paris. Indicele german DAX se depreciază cu 2,4%. Iar FTSE-MIB coboară cu 2,8% la Milano.

Lichiditatea şedinţei de joi de la BVB ajunge la 65 de milioane de lei. Cele mai lichide companii sunt Banca Transilvania, OMV Petrom şi Romgaz, care înseamnă împreună aproape jumătate din total. Acţiunile coboară, joi, cu 1,6%, 2,4%, respectiv 0,2%.

Ce spune Răzvan Mihăescu, investitor la BVB, pentru Aleph Business?

Cum explici dinamica BET prin comparaţie cu bursele din Vest?

„Păi, dacă ar fi să ne raportăm la ce spuneam într-o intervenție de acum 2 sau 3 săptămâni, în care vorbeam despre o divergență destul de semnificativă a evoluției dintre piețele din Europa și piețele din America și toată lumea mediatiza acest subiect cu performanța pe care a livrat-o fiecare regiune geografică la începutul acestui an, cred că în momentul de față vorbim despre o conjuctură puțin diferită și anume o corelație mai ridicată între cele 3 piețe, aș putea spune, și aici mă refer la indicii BET, piața locală, la piața din Europa, dar și la piața din America. Cred că această corelație a avut loc pe fondul taxelor vamale și tarifelor de import și de altfel la celor mai recente evenimente geopolitice sau macroeconomice, ca să spun așa, care probabil vor avea un impact asupra tuturor țărilor implicate.

Vedem că Trump a anunțat taxele vamale și tarifele acestea pentru piața din Europa, pentru Uniunea Europeană și, în același timp, deja se știe că și Europa va veni cu niște tarife de retorsiune, așa cum se numesc ele, ca să contracareze impactul pe care îl au aceste politici americane. Deci, percepția negativă aș putea să spun că a fost generalizată și că asta s-a reflectat într-o presiune la vânzare destul de consistentă, mai ales pe piața din America, unde știm că impactul este cel mai mare, dar și pe celelalte piețe. Și de aici cred că a venit și această corelație la nivel macro de evoluție între toate cele 3 piețe. Pentru că acum, așa cum am spus și mai devreme, intensitatea focusului este mai mult în zona de cum vor evolua economiile în următoarea perioadă și care va fi mai departe influența acestui război comercial asupra fiecărui stat sau regiune geografică”, spune Mihăescu.

Cum se văd tarifele lui Trump în buzunarele și portofoliile investitorului?

„După primele zile am spune că nu se văd prea bine, dar știi cum e, fiecare criză sau fiecare corecție, că nu o putem numi criză momentan, poate reprezenta o oportunitate. Acum, dacă stăm să ne uităm, așa cum am spus și mai devreme, cele mai mari corecții au fost pe piața din America, dar momentan nu cred că, adică nu au fost factori care să influențeze semnificativ și activitatea operațională a companiilor. Într-adevăr, piața se ajustează și anticipează un scenariu mai pesimist prin prisma acestui război comercial și automat și participanții la piață reacționează. Dar nu cred că am avut, încă, niște rezultate financiare sau o performanță fundamentală a unei companii care să includă și aceste evenimente recente, care doar ce au avut loc în zilele trecute. Deci, probabil vom vedea mai concret cum se simt aceste lucruri în buzunarele investitorilor după primul sezon de raportări financiare în care aceste politici comerciale mai restrictive sunt și aplicate”, adaugă el.

Cum îți faci strategia de investiții în astfel de perioade?

„Păi, strategia rămâne aceeași. Adică, cel puțin pentru mine nu are rost să-mi schimb strategia pentru genul acesta de evenimente. Dar, pentru cei care vor să se adapteze sau care vor să ia o poziție mai serioasă cu privire la conjunctura în care ne aflăm, aș spune, în primul rând, dacă ne raportăm la piața din America, eu, de exemplu, sunt expus doar pe piața din România, dar dacă ne uităm, de exemplu, la companiile din America, cred că principalii beneficiari vor fi companiile din sectorul small cap și mid cap care produc și comercializează bunurile și serviciile produse la nivel intern. Adică, practic, companiile care au o dependență mai mică față de relația comercială cu alte state și deja s-a văzut asta pentru că cele mai accentuate scăderi au fost pe companii care aveau producție în alte țări sau care erau dependente și de piețe internaționale pe care erau expuși cu produsele lor”, spune el.

„Deci, acesta, cred că ar fi un exemplu pozitiv de companii care poată să beneficieze de o tranziție a cererii de la importuri pe anumite produse la produse generate intern în economia locală și care probabil vor performa mai bine anul ăsta și unde am văzut că a crescut și interesul și presiunea la cumpărare. Și ca să dau și un exemplu negativ pentru situația de față, m-aș gândi de exemplu la producătorii de porumb din America sau sectorul agricol în general, dar mă refer la porumb pentru că aici e un caz puțin mai specific. America e unul dintre cei mai mari exportatori de porumb și în momentul în care principalii importatori din America vor aplica și taxe vamale și tarife de import de retorsiune, automat fermierii americani nu o să mai aibă unde să își vândă porumbul și o să vedem probabil o contracție a acestui sector agricol pe piața din state.

De exemplu, Mexic poate foarte ușor să facă o tranziție a cererii din zona de nord, adică din America, către zona de sud, spre exemplu Brazilia. Fermierii americani nu cred că au o alternativă la export atunci când vorbim de piețele europene pentru că aici există furnizori la nivel de zona europeană, cum ar fi Ucraina de exemplu și cred că oferta este suficient de mare. Deci, sectorul agricol cred că este unul care va evolua interesant, probabil destul de volatil și incert în acest context dominat de un război comercial”, adaugă el.