• În 2024, BVB înregistrează 17 emisiuni de obligațiuni și instrumente cu venit fix, în valoare totală de 21,6 miliarde lei, dintre care 9 sunt corporative, 2 municipale și 6 guvernamentale (Fidelis).
  • Statul atrage 16,4 miliarde lei prin titlurile Fidelis, în timp ce finanțările corporative însumează 4,78 miliarde lei, iar cele municipale 420,2 milioane lei, scrie ZF.
  • Emisiunile Fidelis creează un efect de crowding out, prin care statul absoarbe resurse din piață și stabilește un nivel ridicat al costului de finanțare pentru ceilalți participanți.

În anul 2024, la Bursa de Valori București au loc 17 emisiuni de obligațiuni și instrumente cu venit fix, cu o valoare totală de 21,6 miliarde lei, echivalentul a circa 4,35 miliarde euro. Acestea includ emisiuni corporative, municipale și guvernamentale, în special prin programul Fidelis, scrie ZF.

Care este structura emisiunilor?

Dintre cele 17 emisiuni, nouă sunt obligațiuni corporative, două sunt municipale, iar șase sunt guvernamentale, ce reprezintă tranșele Fidelis emise de Ministerul Finanțelor.

Care este distribuția fondurilor atrase?

Din suma totală de 21,6 miliarde lei, 4,78 miliarde lei (aproximativ 961,2 milioane euro) provin din emisiuni corporative, 420,2 milioane lei (circa 94,5 milioane euro) din emisiuni municipale, iar restul, adică 16,4 miliarde lei (echivalentul a aproximativ 3,4 miliarde euro), reprezintă emisiunile de titluri de stat Fidelis prin care statul atrage bani de la populație.

Titlurile zilei

OMV Petrom și Romgaz încep forajul la Neptun Deep
Guvernul „uită“ de schema de ajutor de stat de 200 mil. €
Verdino lansează o nouă categorie de produse destinată flexitarienilor
C.E. iniţiază procedura de „suspendare a plăţilor” pentru România
One United acordă dividende de aproape 40 mil. lei către acţionari
LA REMOTE ÎNAINTE, LA BIROU ÎNAPOI?

Care este impactul emisiunilor Fidelis asupra pieței?

Potrivit lui Horia Braun, CEO al Erste Asset Management, emisiunile masive de titluri de stat Fidelis generează un efect de crowding out. Astfel, statul atrage resurse care altfel s-ar putea direcționa către investiții private, iar prin oferirea unor randamente mai mari decât cele din piața secundară, stabilește un cost de referință ridicat pentru alte entități care vor să se finanțeze.