E bursa la același nivel cu economia românească? Alin Breabăn, cofondator Vestinda: „Suntem într-un punct în care bursa românească e destul de în urmă”

• BET scade cu 0,64% în ultima ședință încheiată.
• BET crește cu 3,39% în 2025, de 5 ori mai puțin decât DAX.
• La finalul lunii decembrie, sunt 226.057 de investitori la BVB.

Cum facem ca bursa să reflecte puterea în creşterea economiei româneşti? Se întreabă Sorin Pâslaru, redactorul-şef al Ziarului Financiar, care spune că teza lui este că bursa trebuie să ajungă din urmă economia. Ce declară Alin Breabăn, cofondator Vestinda, pentru Aleph Business?

E bursa mai jos decât economia?

„E o întrebare extraordinară, pentru că trebuie să ne uităm la ea din două puncte de vedere. Acum depinde foarte mult cum ne uităm și la ce metrici ne uităm când analizăm dacă bursa românească este mai jos decât economia românească.

Acum, într-adevăr, dacă te uiți la lichiditate, dacă te uiți la metrici pe care colegii mei i-au mai analizat, suntem într-un punct în care bursa românească e destul de în urmă. Însă, dacă ne uităm la creșterea bursei la nivel de apreciere a activelor listate la bursă, bursa românească a urmat economia în ultimii ani.

Dacă, într-adevăr, am avut o economie care a crescut cu peste 3,7%, printre cele mai mari creșteri economice în Europa în ultimii ani, și bursa românească s-a apreciat la fel de bine, sau poate chiar mai bine decât multe din bursele europene, ba, chiar indiciile Beta au depășit indiciile S&P 500, indicele care urmărește economia americană.

Și atunci, pe de-o parte pot spune, într-adevăr, că bursa românească e, într-un punct în care, e lagging, adică este în spatele economiei. Pe de altă parte, aprecierea, pentru cei care sunt pe bursă, este una foarte, foarte bună.”, afirmă Breabăn.

Ce e de făcut ca bursa să crească mai repede decât economia?

„Asta, de fapt, este întrebarea cheie. Pentru că noi, în Lavesten, suntem foarte aproape de oamenii care acum mișcă în România, cât de cât bursa de valoari, adică oamenii de retail. Ok, pe de-o parte, în bursa românească, ai două tipuri mari de investitori. Ai fondurile de pensii și ai oamenii de rând, retail-ul, care investește pe bursă.

Ori, retail-ul, ce face în momentul ăsta, ține banii foarte mult în depozite bancare și în titluri de stat. Dacă îl facem o analiză pe 2025, nici măcar nu suntem la 15 milioane lichiditate zilnică, ci pe undeva la 8-9 milioane de euro, asta înseamnă undeva la sub 300 de milioane de euro lichiditate lunară.

Ori, doar în februarie, aproape că ne-am dus la cât? Aproape un miliard de euro în titluri de stat Fidelis. Ce înseamnă asta? Înseamnă că aproape de trei ori mai mult, oamenii au băgat bani în Fidelis, în titluri de stat, decât în bursa de valori. Și când ne uităm la lichiditate zilnică pe bursa de valori, nu înseamnă că sunt bani care au intrat, ci sunt bani care s-au tranzacționat.

Este o discrepanță imensă între câți bani sunt în depozitele bancare, unde avem deja 2,4 miliarde de euro, câți bani sunt băgați lunar în Fidelis, versus câți bani se tranzacționează pe bursa de valori. Oamenii în România, deși au foarte mulți bani, nu au educația financiară, nu au, pe de o parte, înțelegerea valorii de a pune banii să lucreze pentru ei într-un mod în care să producă mai mult.

Dacă în ultimii ani am avut creștere de peste 20% pe bursă, oamenii în continuare pun bani în titlurile de stat, care oferă între 6 și 8%.”, afirmă Breabăn.

În ce investește Alin Breabăn la bursă și în cripto?

„Portofoliul meu în ultimul timp a fost translatat dintr-un portofoliu complet, care a fost și pe piața de capital, pe bursele de valori, atât în România cât și în Statele Unite. Acum am o mai mare expunere pe zona de cripto, am făcut o rotație în 2023 și mă aștept că anul acesta să revină înapoi și pe zona de acțiuni.

Deci, dacă ne uităm la întreg portofolio, e un procent bun pe zona de real estate, un procent la fel de mare pe zona de cripto și în continuare o componentă de acțiuni și ETF-uri. Foarte important la nivel de diversificare.”, continuă Breabăn.

Cum vede Alin Breabăn actualul climat investițional din România?

„O să fiu puțin mai pesimist răspunzând la această întrebare. Cred că un pilon foarte important legat de dezavantajele climatului în România, unul din motivele pentru care, ok, am spus mai devreme despre educație financiară și un motiv important pentru care banii care există în momentul ăsta în economie nu se duc în bursa de valori.

Ce lipsește, de asemenea, în România pentru a crește bursa, este sau sunt companiile valoroase pe care să le aducem la bursa de valori. Și atunci, pe lângă educație financiară pentru investitori avem nevoie, cred, de o educație foarte bună antreprenorială sau pentru cei care conduc companii ca să aducem companii de valoare odată la nivelul de a putea fi listate la bursă, iar cele care sunt la nivelul acela să fie listate la Bursa de Valori București.

Cred că asta ar putea, pe lângă educația financiară, să schimbe foarte mult balanța între creșterea economiei și creșterea bursieră.”, încheie Breabăn.