BET reușește să închidă săptămâna pe plus, cu jumătate de punct procentual. Răzvan Mihăescu, investitor: „În momentul în care avem genul acesta de discrepanțe între evaluări, ajungem la un moment în care piața se reechilibrează”

• În 4 martie, BET înregistrează cea mai mare scădere din 2025.
• Următoarele 3 ședințe la rând aduc creșteri pentru indicele de referință de la BVB.
• Cele mai mari urcări din ultima ședință încheiată sunt pe Med Life, +3,5%, Petrom, +1,6%, și Banca Transilvania, +1,2%.

În 4 martie, BET înregistrează cea mai mare scădere din 2025, de minus 2,1%, dar următoarele 3 ședințe la rând aduc creșteri pentru indicele de referință de la BVB, cu plus 1,5%, +0,5%, respectiv +1%. Ce spune Răzvan Mihăescu, investitor, pentru Aleph Business?

De unde vine decalajul față de alți indici europeni și există șanse ca BET să-i prindă din urmă în 2025?

„De la începutul anului se vede o discrepanță destul de semnificativă între evoluția pieței din România și evoluția celorlalte burse mai importante din vestul Europei. Iar eu cred că această divergență între cele două evoluții poate fi pusă pe seama faptului că în partea de vest am văzut mai multe motive de optimism la nivel atât local cât și macroeconomic pentru fiecare stat în parte. Și aici, ca să dau câteva exemple, mă refer în primul rând la fluxurile financiare care vor crește în zona aceasta de investiții cum ar fi partea de digitalizare sau investiții în inteligență artificială.

Știu că și Franța a aprobat recent un program de genul acesta tot pe zona de investire și stimularea acestei industriei. În același timp avem, bineînțeles, și factorul principal de creștere de săptămâna trecută cel puțin și anume creșterea semnificativă a investițiilor în armament ceea ce, din nou, este un plus pentru industria europeană și pentru performanța companiilor din punct de vedere fundamental din acest sector pentru că este o sumă destul de consistentă de bani care vin către economia din Uniunea Europeană, iar principalii beneficiari nu sunt neapărat companii din România, ci mai degrabă companii din vest, așa cum am văzut și la bursă evoluții pozitive pe firme din sectoare de acest gen.

Și pe lângă asta, avem și faptul că în ultima perioadă, mai ales pe fondul optimismului exagerat din America de anul trecut și a creșterilor care au avut loc acolo, divergența dintre evaluările pe care le-am văzut peste ocean și evaluările din Europa a crescut destul de mult.

Ceea ce înseamnă că, în momentul în care avem genul acesta de discrepanțe între evaluări, ajungem la un moment în care piața se reechilibrează, deja vedem cum America începe să stagneze și evaluările nu mai cresc la fel de mult, chiar dacă deja am ajuns la niște niveluri destul de înalte mai ales în sectorul de inteligență artificială, de exemplu, sau tot ce este conex cu tehnologia în general și Europa încearcă să recupereze acest decalaj și tocmai de aceea, din nou, sunt din ce în ce mai multe fluxuri financiare care vin către companiile de aici.

Iar pe termen lung, cred că contează și faptul că Uniunea Europeană se uită la o serie de reglementări mai relaxate sau o politică de dereglementare, ca să spun așa, prin care să mai eficientizeze ecosistemul antreprenorial la nivel de continent și să încerce să mai câștige din competitivitatea pe care a pierdut-o în fața Chinei sau în fața Americii în ultimii ani.

Deci, cred că așa se explică decalajul pe care l-am avut la începutul anului, mai ales că, eu mă rog, am menționat acum câțiva factori pozitivi care au influențat bursele din vest. Dar dacă ne uităm mai îndeaproape și la România, vedem că și aici au fost câteva elemente care au avut nu neapărat impact negativ, dar care au mai încetinit creșterea și au cauzat un oarecare sentiment negativ în piețe pe care îl știți și voi, anume factorul politic și incertitudinea pe care o avem în ultimele luni. Plus majorarea de fiscalitate.”, afirmă Mihăescu.

Cum se pot proteja investitorii de la BVB de vremurile incerte și volatile care pot urma curând?

„Noi, cred că aici, în primul rând, ar fi ok să facem o defalcare pe clase de active pentru că, în funcție de strategia investițională, obiectivele financiare sau profilul de risc al fiecărui investitor contează în ce tip de active investim. Și dacă ar fi să mă uit prima dată la acțiuni, văd că, de la începutul acestui an, cel mai bine au performat companiile din sectorul de utilități. Și asta pe fondul faptului că se așteaptă o detensionare a conflictului dintre Rusia și Ucraina care poate duce la o normalizare a prețurilor la energie, ceea ce este unul din factorii cu impact pozitiv asupra companiilor din această industrie.

Deci aici văd un oarecare interes. Și, în general, producătorii de energie sau companiile din utilități plus sectorul financiar bancar, care este foarte bine reprezentat la BVB, este considerat sau sunt considerate a fi sectoare mai defensive, mai de refugiu, cu companii mai stabile, care au și o politică de dividend pe care o mențin și care este mai robustă comparativ cu alte sectoare. Deci, pe partea de equities, văd că aici este interesul investitorilor și cam aici se duc cele mai mari fluxuri financiare.

Iar dacă ar fi să ne uităm pe partea de fixed income, adică instrumente cu venit fix, aș spune că, în continuare, titlurile de stat fac o concurență serioasă a acțiunilor și asta se reflectă și în lichiditatea și volumul de tranzacționare pe care îl registrează în ultimele luni la BVB.

Avem și o creștere a recurenței pe partea de emisiuni, dar statul nu mai emite obligațiuni fidelis trimestrial, cum o făcea până acum, de anul ăsta va începe să le emite lunar, ceea ce înseamnă că este interes și că se duc foarte mulți bani și către zona aceasta și, într-adevăr, oferă un randament raportat la evaluarea indicelui BET de acum și la dobânda de politică monetară. Cred că randamentul titlurilor de stat e unul atractiv și mulțumitor pentru investitorii care sunt interesați de genul ăsta de active.

Nici nu sunt impozabile. Și de ce nu? Pentru cei care poate au toleranță un pic mai mare la risc sau vor să primească ceva suplimentar pentru riscul la care se expun.

Am văzut că în ultima perioadă am avut și câteva emisiuni de obligațiuni corporative, unde acolo, într-adevăr, sunt impozabile, dar brut avem o dobândă sau un cupon cu 4% mai mult aproximativ decât media titlurilor de stat.

Dacă la titlurilor de stat vedeam un cupon de 7% în medie, pe obligațiuni corporative am văzut recent emisiuni și cu 11% dobândă. Dar, într-adevăr, acolo este un nivel de risc suplimentar și probabil analiza și evaluarea trebuie făcută puțin mai detaliat și mai riguros.”, cotinuă Mihăescu.

Cum arată parcursul companiilor de apărare?

„Da, și companiile din industria de apărare, așa cum am spus mai devreme, sunt unul dintre beneficiarii principali ai acestor investiții pe care le face Uniunea Europeană, mai ales a schimbării contextului sau paradigme geopolitice prin care toată lumea se așteaptă ca Europa să susțină mai mult Ucraina în acest război de acum încolo.

Și cred că este o situație clasică unde investitorii urmăresc banii, ca să spun așa. Adică în momentul în care piața se așteaptă la cheltuieli semnificative sau la investiții mai mari într-un anumit sector, automat majoritatea companiilor din sectorul respectiv reacționează și acest lucru se reflectă inițial în evoluția cotației, apoi în evoluția fundamentală a companiei, dacă aceasta confirmă și vine cu rezultate în linie cu așteptările.

Am văzut fenomenul ăsta pe segmentul de inteligență artificială când toată lumea spunea că până în 2030 o să ajungă o piață de 3 trilioane de dolari sau ceva de genul acesta și imediat toate aceste știri și estimări s-au reflectat în evoluția cotațiilor la bursa acestor companii.

Iar acum vedem că este și rândul Europei cu sectorul de apărare și, din nou, investițiile anunțate se pare că au un impact și asupra companiilor din acest sector, cum este și normal de altfel. Dar da, dacă ar fi să luăm un sector la nivel de Europa, cred că acesta este top performerul de anul ăsta până acum.”, încheie Mihăescu.