- Fondurile Pilon II domină investițiile la BVB, cu 94,2% expunere pe acțiuni locale.
- Free-float-ul real scade la 24% și afectează lichiditatea bursei, scrie ZF.
- Fără IPO-uri noi, fondurile migrează spre piețele externe.
Fondurile de pensii private Pilon II, care numără 8,2 milioane de participanți, dintre care 4,3 milioane sunt contributori activi, reprezintă cei mai importanți investitori pe Bursa de Valori București (BVB). În ultimii ani, aceste fonduri acumulează participații semnificative în cele mai mari companii listate și devin actori-cheie ai pieței de capital locale, potrivit unei analize ZF.
Advertisment
Care e valoarea și investițiilor în acțiuni?
În data de 28 februarie 2025, fondurile Pilon II dețin acțiuni în valoare de 6,9 miliarde de euro pe piața reglementată, ceea ce reprezintă 94,2% din totalul expunerii lor pe acțiuni.
Această concentrare ridicată a investițiilor în companii locale ridică îngrijorări legate de lichiditatea și adâncimea bursei, întrucât free-float-ul real – acțiunile disponibile efectiv pentru tranzacționare – devine tot mai redus.
Titlurile zilei
Care e lichiditatea bursei?
Potrivit lui Mihai Caruntu, vicepreședinte al AAFBR, free-float-ul oficial al companiilor listate pe BVB reprezintă, la sfârșitul lunii februarie 2025, aproximativ 38% din capitalizarea totală a bursei.
Fondurile Pilon II dețin, la rândul lor, tot circa 38% din acest free-float, ceea ce înseamnă că free-float-ul real al bursei scade la aproximativ 24%.
Această scădere afectează lichiditatea pieței, întrucât participațiile fondurilor de pensii nu mai revin în piață decât într-o măsură redusă.
Cu cât aceste fonduri devin acționari majoritari în mai multe companii, cu atât acțiunile respective se tranzacționează mai rar, iar lichiditatea se diminuează.
Care e impactul asupra companiilor listate?
În cazul celor mai lichide companii de pe BVB, fondurile Pilon II dețin participații care depășesc frecvent 40% din free-float.
La MedLife, de exemplu, dețin 40,6% din totalul acțiunilor, ceea ce echivalează cu peste 65% din free-float-ul real.
În cazul OMV Petrom, deținerea este de 13,9% – adică jumătate din acțiunile disponibile în piață.
Situații similare se regăsesc și la Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, Electrica, Aquila, Sphera, Teraplast sau TTS.
În multe cazuri, fondurile Pilon II controlează peste jumătate din acțiunile disponibile public.
Cum continuă acumularea după listarea Hidroelectrica?
După listarea Hidroelectrica din 2023, fondurile Pilon II își extind constant participațiile.
Între 2023 și februarie 2025, acestea își majorează deținerile la companii precum Aquila (+6,9 puncte procentuale), Sphera (+5,6 pp), MedLife (+3,9 pp), TTS (+3,8 pp), Electrica (+3,7 pp), Hidroelectrica (+2,2 pp), Romgaz (+2,1 pp) și OMV Petrom (+0,5 pp).
În același timp, fondurile includ în portofolii companii nou intrate pe bursă, precum Antibiotice Iași, Arobs și Premier Energy.
Care sunt provocările pentru piața de capital românească?
În lipsa unui flux constant de noi companii listate, acest model investițional riscă să ajungă la un punct de blocaj. Contribuțiile la Pilon II cresc continuu și generează fluxuri noi de capital care trebuie plasate.
Totuși, numărul emitenților eligibili rămâne limitat. Caruntu estimează că BVB ar trebui să atragă anual cel puțin 300-500 de milioane de euro prin oferte publice noi pentru a absorbi capitalurile din Pilon II.
Până în prezent, singura ofertă majoră după listarea Hidroelectrica rămâne cea a Premier Energy, în valoare de aproximativ 113 milioane de euro.
Cum are loc direcționarea fondurilor către bursele externe?
În lipsa unei adânciri semnificative a pieței locale, fondurile Pilon II încep să se orienteze spre bursele externe. Potrivit estimărilor APAPR, activele fondurilor Pilon II ar putea crește cu 25-30 miliarde de euro în următorii cinci ani, ceea ce ar însemna o dublare a dimensiunii actuale.
În absența unor IPO-uri majore la BVB, aceste fonduri nu au altă opțiune decât să investească pe piețele europene dezvoltate, unde condițiile de lichiditate sunt mai favorabile.
Unele fonduri încep deja să facă acest pas. De exemplu, FPAP Aripi alocă 23% din expunerea pe acțiuni către piețele externe.
În schimb, alte fonduri precum FPAP NN și Metropolitan Life păstrează în continuare o expunere 100% pe piața locală, ceea ce accentuează nevoia urgentă de diversificare a ofertei de acțiuni listate în România.