Salt Bank, neobank-ul românesc lansat în aprilie, se listează la bursă în 2029„dacă totul merge bine până atunci”, spune CEO-ul băncii

• Salt Bank se listează la bursă în 2029, conform planurilor anunțate de CEO-ul Gabriela Nistor.
• Banca are 330.000 de clienți activi în primele 8 luni, cu obiectivul de a atinge 1 milion de clienți în următorii 3 ani.
• Principalele tranzacții Salt sunt plățile în supermarketuri și cheltuielile la restaurant și fast food-uri, cu o valoare medie de 50 de lei per tranzacție.

Salt Bank, neobank-ul românesc lansat în aprilie, deținut integral de Banca Transilvania, se listează la bursă în 2029„dacă totul merge bine până atunci”, spune Gabriela Nistor, CEO-ul băncii.

„Știm că vrem o listare la BVB, dar n-am început să conturăm conceptul, nu am analizat tehnic. Vom începe să dezvoltăm produsul puțin mai încolo”, mai spune CEO-ul.

E Salt Bank cripto-friendly?

Nu.
“Nu vrem să ne poziționăm în zonă și nici reglementările nu ne ajută’’, declară CEO-ul primei bănci digitale româneşti

Cine e clientul Salt Bank?

Salt Bank are 330.000 de clienţi după primele 8 luni de când e activă.
Targetul băncii? Să atingă pragul de 1 milion de clienți în următorii 3 ani.
Peste jumătate dintre clienti (53%) provin din oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Constanţa sau Braşov.
Aproape 3 din 10 au venituri medii pe gospodărie mai mari de 15.000 de lei şi folosesc Salt Bank preponderent pentru plăţi la supermarketuri, restaurante sau călătorii.
74% dintre clienţii Salt Bank au studii superioare, cu 12 procente în plus faţă de media populaţiei bancarizate din România cu vârste cuprinse între 18-55 de ani, conform unui studiu realizat de Mercury Research pentru Salt Bank.
15% dintre clienţii Salt Bank sunt manageri ce coordonează echipe de minim 6 persoane în echipă.

Ce tranzacții face clientul Salt Bank?

Tranzacţiile la supermarket domină topul plăţilor făcute de clienţii Salt cu cardul, de 4 ori mai mult decât tranzacţiile la restaurante şi fast-food-uri, care ocupă locul al doilea în clasament.
54% dintre aceste plăţi au fost făcute la restaurante, iar 46% la comercianţii fast-food – cu o valoare medie de 50 de lei per tranzacţie.
Alte tranzacţii: articole vestimentare sau călătorii.
Cea mai scumpă vacanţă plătită cu cardul Salt a fost de 13.697 de dolari.

Potrivit statisticilor băncii, valoarea tranzacţiilor în covrigării este cu 59% mai mare decât valoarea cheltuită de clienţi în librării.
Dar valoarea cheltuită în librării crește de 2,3 ori în noiembrie faţă de august.
Tot în noiembrie, numărul de cumpărături la benzinării e cu 25% mai mare, comparativ cu numărul de călătorii cu transportul în comun.
Dar numărul tranzacţiilor pentru aceste mijloace de transport crește de trei ori în noiembrie, faţă de aprilie.