- Guvernul discută o taxă suplimentară pe profitul băncilor, dar Banca Transilvania nu a fost consultată; Omer Tetik spune că va reduce creditarea și va afecta milioane de români, scrie ZF.
- Impozitarea suplimentară slăbește băncile, scade atractivitatea pentru investitori și crește costurile de finanțare.
- Creșterea fiscalității reduce PIB-ul și creditarea; majorarea impozitului pe câștiguri de capital afectează negativ piața de capital.
Coaliția de guvernare ia în considerare introducerea unei taxe suplimentare pe profitul băncilor, pe lângă taxa pe activele bancare deja existentă de peste un an. Documentul oficial menționează taxarea „profitului excesiv” al băncilor, dar nu oferă detalii clare, scrie ZF.
Advertisment
CEO-ul Băncii Transilvania, Omer Tetik, afirmă că nu este consultat în legătură cu această posibilă măsură, deși banca pe care o conduce este cea mai mare din România, cu peste 8 milioane de români acționari indirecți prin Pilonul 2 de pensii.
Care sunt efectele unei taxe suplimentare asupra creditării?
Omer Tetik avertizează că o creștere a impozitării băncilor afectează negativ capacitatea acestora de a finanța economia.
Titlurile zilei
Profitul reinvestit se folosește pentru creșterea capitalului, ceea ce generează un efect multiplicator important în creditare: fiecare leu capitalizat permite acordarea a cinci lei în credite.
La Banca Transilvania, peste jumătate din profitul net se reinvestește, ceea ce susține un volum semnificativ de finanțare pentru firme și populație.
Care e impactul diferențelor de impozitare asupra investitorilor?
Tetik subliniază că impozitarea diferențiată între sectoare este discriminatorie și reduce atractivitatea sectorului bancar pentru investitori, care preferă industrii sau piețe mai avantajoase fiscal.
În consecință, băncile din România devin mai slabe și mai puțin capabile să susțină investițiile și creșterea economică.
Care sunt problemele legate de costurile ridicate de finanțare?
Băncile își doresc să ofere credite la costuri cât mai reduse, dar ratele dobânzilor sunt puternic influențate de nivelul ridicat al dobânzilor plătite de stat la titlurile de stat.
Acestea, la rândul lor, se determină de nevoia de finanțare a deficitului bugetar generat de cheltuielile publice mari.
Astfel, mediul general de finanțare se afectează negativ, iar băncile sunt constrânse în capacitatea lor de a reduce costurile pentru clienți.
Care sunt consecințele macroeconomice ale unei poveri fiscale crescute?
Estimările Băncii Transilvania arată că o creștere a fiscalității cu 1 punct procentual din PIB generează o scădere a acestuia cu 0,5 puncte procentuale.
În sectorul bancar, impactul este chiar dublu, din cauza reducerii creditării. Prin urmare, suprataxarea băncilor are efecte negative directe și imediate asupra creșterii economice.
Care e efectul asupra pieței de capital și investitorilor în pensii?
Omer Tetik atrage atenția asupra impactului negativ al unei eventuale taxe și asupra pieței de capital. Creșterea impozitării afectează nu doar instituțiile bancare, ci și investitorii, inclusiv cei peste 8 milioane de români care sunt acționari indirecți prin Pilonul 2 de pensii.
În plus, se discută și despre majorarea impozitului pe câștigurile de capital de la 1% la 10% pentru deținerile mai vechi de un an, ceea ce descurajează investițiile pe bursa românească. Reacțiile din piață nu întârzie: acțiunile Băncii Transilvania scad cu 1%, iar cele ale BRD cu 1,5%.
Care e poziția oficială a Băncii Transilvania?
În concluziile sale, Omer Tetik insistă asupra nevoii unei abordări echilibrate și responsabile în ceea ce privește politica fiscală. El consideră că soluția nu este creșterea taxelor, ci reducerea risipei bugetare și uniformizarea sistemului fiscal, pentru a susține un mediu de afaceri predictibil, favorabil investițiilor și dezvoltării economice.Omer Tetik, Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţă, reacţionează la informaţiile privind introducerea unor impozite noi pe profitul excesiv al băncilor: Nu am discutat cu nimeni, nu am fost consultanţi, dar orice impozitare suplimentară ar fi discriminatorie şi va avea un impact suplimentar asupra capacităţii noastre de creditare şi în final se va vedea într-o scădere economică