Flavius Jakubowicz, președinte, AAFBR: De fiecare dată știm că cota de TVA sau TVA-ul este cea mai ușor de colectat taxă, dar și cea mai regresivă

• Flavius Jakubowicz, președinte, AAFBR: De fiecare dată știm că cota de TVA sau TVA-ul este cea mai ușor de colectat taxă, dar și cea mai regresivă.
• Statul introduce o taxă suplimentară pe profitul băncilor și estimează venituri de 1,34 miliarde lei în 2026.
• Băncile avertizează că majorarea fiscală poate frâna creditarea și crește costurile în economie.

Băncile vor fi vizate de o taxă suplimentară pe profit, anunță premierul Bolojan. Conform noilor măsuri fiscale, impozitul pe sectorul bancar va crește de la 2% la 4%, în două etape: din august 2025 și ianuarie 2026. Statul estimează venituri suplimentare de 334,8 milioane lei în 2025 și 1,34 miliarde lei în 2026. Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari, avertizează că o astfel de taxare ar putea afecta creditarea și costul finanțării în economie.

Ce spune Flavius Jakubowicz, președinte, AAFBR?

„Da, așa cum am mai menționat de fiecare dată, această nouă taxare am putea spune că este o taxă suplimentară pe cifra de afaceri, nu pe profit, așa cum este ea definită. Da, dacă ar fi să avem o analiză specifică.

Iar motivarea guvernului ar fi randamentele mari în sistemul bancar, cu profituri record în anii anteriori, cu dobânzi foarte mari, care în mare parte… Dacă raportăm la Europa de Vest, într-adevăr, profiturile sau randamentele sunt mai mari, dar să nu uităm că și riscul de țară și de piață este mult mai mare în România. Un argument care ar putea să susțină aceste majorări, firește, ar fi consolidarea fiscală, un sprijin bugetar pe termen scurt, pentru că, așa cum au propus guvernanții, este o măsură pe termen scurt și limitată. Un argument foarte solid contra acestei măsuri ar fi că băncile pot transfera costul în prețul creditelor, iar un impact direct, cel mai probabil, ar fi o creștere marginală a costului creditului, în special pentru companiile cu risc mai mare sau către IMM-uri.

Un efect sistemic care poate fi generat de această măsură ar fi și reducerea potențială a creditării, afectând investițiile în mediul privat și consumul, iar pe termen lung, un risc de scădere a PIB-ului prin frânarea creditării. Nu în ultimul rând, băncile atrag atenția că sistemul trebuie să rămână competitiv în regiune. O măsură pe care guvernul o justifică în acest cadru este că profitabilitatea băncilor din anii anteriori a fost de fiecare dată în afara limitelor raportat la Europa de Vest, dar nu cred că este o măsură sau o analiză sustenabilă.

De fiecare dată costurile suplimentare se vor regăsi undeva și de fiecare dată vor fi afectate companiile sau persoanele vulnerabile, pe care știm foarte bine că trebuie de fiecare dată să le avem în vizor și să le protejăm.

De fiecare dată știm că cota de TVA sau TVA-ul este cea mai ușor de colectat taxă, dar și cea mai regresivă.

Ca impact direct vom putea să vedem scumpirea bunurilor și serviciilor, iar ca efect imediat în inflație, chiar dacă este limitat procentual, poate reactiva cumva așteptările inflaționiste, pe care știm că Banca Națională se chinuie de câțiva ani buni să le țină în frâu. Costurile suplimentare pentru business se traduc printr-un cashflow mai tensionat, mai ales dacă vorbim de IMM-uri și, în ultimul rând, un impact va avea și asupra populației, pentru că știm că TVA-ul este o taxă pe care o plătește în principal consumatorul final, dacă ne referim la persoanele fizice, la populație sau la companiile mici. Și automat companiile mici, suportând acest cost, înseamnă costuri majorate pentru activitatea lor.

Din partea mediului de business așteptăm o reacție și critici privind presiunea de consum și cu privire la competitivitate, iar mediul privat cu siguranță va cere niște măsuri de compensare sau o predictibilitate fiscală pe termen lung. Majorarea TVA, așa cum am spus, este cea mai directă metodă de a aduna bani la buget într-un timp foarte rapid, cu un impact pozitiv, chiar de la 1 august, așa cum s-a propus, dar vine cu un efect și un cost social și economic foarte clar. Ce se va regăsi în prețurile de la raft, în facturile la servicii, așa cum am spus, IMM-urile vor simți presiunea pe cashflow, iar consumul populației poate scădea.

Mediul privat, dacă nu primește predictibilitate, nu va putea să susțină economia. E foarte important ca guvernul să comunice foarte clar ce va face cu aceste încasări suplimentare și, nu în ultimul rând, să existe și de cealaltă parte, din partea statului, niște reduceri masive în eficiența costurilor pe care statul le are cu administrarea sa.

Din păcate, știm că estimările guvernamentale sunt de fiecare dată tehnice. Ele depind de comportamentul economic. Problemele recurente în România sunt supraestimarea colectării și subestimarea evaziunii, din păcate. În trecut, creșterea taxelor nu a eliminat deficitul care era din cauza cheltuielilor inflexibile și a ineficienței administrative. Și acum există riscul ca această creștere de taxe să fie anihilată prin scăderea consumului, prin reducerea investițiilor și printr-o evaziune mai mare.

Pe termen scurt, încasările vor crește, dar dacă nu sunt reforme reale pe cheltuieli, sustenabilitatea este foarte fragilă. Dacă estimările nu se vor confirma, deficitul va rămâne mare, riscul creșterii dobânzilor la fel și al instabilității macroeconomice, precum și scăderea încrederii investitorilor. Pentru că știm că agențiile de rating se uită foarte atent la programul de guvernare și, dacă nu vor fi efecte vizibile și reale până pe 15 octombrie, când va trebui să mergem cu un plan concret de măsuri care au fost luate în această perioadă și se văd efectiv îmbunătățirile pe zona de cheltuieli și reducerea deficitului la Comisia Europeană, din păcate nu văd un sfârșit de an foarte pozitiv”, spune el.