- Comisia Europeană stabilește că recapitalizarea Exim Banca Românească cu 250 milioane de euro nu reprezintă ajutor de stat, întrucât statul român acționează ca un investitor privat prudent.
- Capitalul băncii crește cu 80%, de la 1,5 miliarde lei la 2,75 miliarde lei, pentru a consolida poziția băncii în sistemul bancar și a susține extinderea activității, scrie ZF.
- Planul de afaceri 2025–2032 prevede creșterea cotei de piață, îmbunătățirea eficienței și diversificarea surselor de finanțare, toate în condiții conforme cu piața.
Comisia Europeană decide că majorarea capitalului Exim Banca Românească cu 250 milioane de euro, finanțată din bugetul de stat al României, nu constituie ajutor de stat conform legislației UE. Această concluzie se bazează pe evaluarea planului de afaceri și a testului investitorului privat, care demonstrează că statul român acționează ca un investitor prudent, ce urmărește randamente conforme cu piața, scrie ZF.
Advertisment
Care e contextul măsurii?
Recapitalizarea Exim Banca Românească, bancă deținută majoritar de stat prin Ministerul Finanțelor, este anunțată în toamna anului 2024.
Conform informațiilor apărute în presa economică, Comisia Europeană își dă acordul de principiu pentru această majorare de capital și urmează ca bugetul aferent să fie reaprobat oficial în perioada următoare.
Titlurile zilei
Care sunt obiectivele investiției?
Prin această injecție de capital, banca înregistrează o creștere de 80% a capitalului, de la 1,5 miliarde lei la 2,75 miliarde lei.
Măsura sprijină consolidarea poziției băncii, care devine a opta din sistemul bancar românesc după achiziția Băncii Românești.
Scopurile recapitalizării includ extinderea creditării, integrarea segmentelor retail și corporate, eficientizarea operațională și diversificarea surselor de finanțare.
Cum arată evaluarea conformității cu normele UE?
Comisia Europeană analizează planul de afaceri pentru perioada 2025–2032 și raportul cu privire la testul investitorului privat. Constată că investiția este justificată economic și nu distorsionează concurența, întrucât statul se comportă ca un investitor privat prudent.
Randamentele estimate și obiectivele de performanță prezentate în planul României arată că injecția de capital este realizată în condiții de piață, ceea ce o exclude din categoria ajutoarelor de stat.