UBS cumpără Credit Suisse cu 3,25 miliarde de dolari. Sau 0,76 franci elveţieni pe acţiune, sub preţul de închidere al Credit Suisse de vineri, de 1,86 franci elveţieni. Cum a ajuns Credit Suisse, o instituție cu o istorie de 167 de ani, în situația actuală?
Thomas Gottstein preia frâiele la începutul lui 2020. Predecesorul său fusese implicat într-un scandal de spionaj, care l-a vizat pe fostul șef de gestionare a averilor de la UBS.
La începutul lui 2021 vin două crize. Prăbușirea fondului Archegos Capital și a companiei Greensill Capital provoacă costuri masive legate de litigii și rambursare. În aprilie 2021, fostul CEO al Lloyds, Antonio Horta-Osorio, este adus să schimbe fața băncii, cu o nouă strategie.
În ianuarie 2022, Horta-Osorio este forțat să demisioneze, după ce a încălcat de două ori regulile de carantină Covid-19. Este înlocuit de fostul director UBS, Axel Lehmann. În februarie 2022, apar zvonuri conform cărora banca ar fi favorizat dictatori, politicieni corupți și oamenii de afaceri sancționați.
În iunie 2022, Credit Suisse este învinuită că nu a împiedicat traficanți de cocaină din Bulgaria să spele bani între 2004 și 2008. După o pierdere de 1,59 de miliarde de franci elvețieni în al doilea trimestru din 2022, Credit Suisse anunță că Gottstein va fi înlocuit cu Koerner.
Banca începe un alt proiect costisitor de transformare: Spin-off-ul diviziei de investiții bancare pentru a forma CS First Boston, cu o majorare de capital de 4,2 miliarde de dolari. Banca Națională Saudită preia un pachet de 9,9% și devine cel mai mare acționar Credit Suisse.
Banca raportează o pierdere netă de 7,3 miliarde de franci elvețieni pentru 2022. Și prezintă un guidance pe pierdere „substanțială” în 2023.
Am discutat subiectul cu Adrian Mitroi, profesor finanțe comportamentale la ASE.
“Dacă tot ați comentat din Rubini, comentez și din Mohamed El-Erian care a zis ceva foarte smart, mi-a plăcut: Nu e neapărat cea mai bună decizie, dar e cea mai bună opțiune pe care o avem. Au dat-o de mal din nou, dacă putem spune așa, românește. Eu sunt încântat de cei care au luat pierderi foarte mari acum pe CoCos – CoCos sunt convertible bonds, obligațiuni din acelea vreo 17 miliarde care au fost pulverizate în deal-ul ăsta de peste weekend și care sunt obligațiuni transformabile în capital – contează mult la Basel II, desenul acela de stabilitate al băncilor care este în teorie, dar în practic ați văzut că la Basel, vizavi de Zurich, este inventat. Deci aceste bonduri convertibile au fost pulverizate.”, a spus Adrian Mitroi, profesor finanțe comportamentale la ASE.