• Banca Transilvania a atras 500 de milioane de euro de la investitori.
  • Sumele atrase vor fi asimiliate fondurilor proprii şi datoriilor eligibile MREL.
  • Omer Tetik, director general al Băncii Transilvania, a răspuns unor întrebări trimise de Ziarul Financiar.

Banca Transilvania (TLV), cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de activele gestionate, a atras 500 de milioane de euro de la investitori, ca parte a unui program de finanţare mai amplu, de 1 miliard de euro prin obligaţiuni, pentru criteriile de eligibilitate MREL (minimum requirement for own funds and eligible liabilities). 

Astfel sumele atrase vor fi asimiliate fondurilor proprii şi datoriilor eligibile MREL, adică standarde europene prin care băncile trebuie să asigure permanent un nivel optim de fonduri eligibile MREL, distincte de depozitele clienţilor, care sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare.  

Omer Tetik, director general al Băncii Transilvania, a răspuns unor întrebări trimise de Ziarul Financiar cu privire la cum a fost încheiată finanţarea din 21 aprilie, randamentul de 9% pe an pentru patru ani, de unde vin cei care au subscris, care a fost interesul investitorilor şi de ce Euronext Dublin. Mai jos întrebările şi răspunsurile integrale.

Titlurile zilei

CARE-I IMPACTUL ECONOMIC?
COPIII SEPHORA FAC DEZASTRU

“Discuţiile iniţiale au pornit de la un randament mai ridicat, de 9,5%, însă având în vedere interesul foarte mare al investitorilor, am reuşit să ducem randamentul mai jos, asigurând totuşi o alocare bună pentru entităţile interesate. Randamentul este bun raportat la emisiuni considerate comparabile, chiar în condiţii în care piaţa era mai calmă, însă ne arată totuşi costurile ridicate cu care chiar şi băncile se finanţează în acest moment, peste tot în lume”, spune şeful băncii.

Analiză Banca Transilvania

Publicaţia International Financing Review, care conţine analize şi comentarii privind veniturile fixe, pieţele de capital şi serviciile bancare de investiţie, notează că banca avea IPT-uri (indicaţii provizorii de preţ, respective Initial Price Thoughts) de 9,25%-9,5% pentru minimum 300 mil. euro, dar a reuşit să reducă preţul pentru a se lansa la 9%.

Un analist al ECE INVL Asset Management spune că în sistemul bancar polonez, SNP 2027 (senior non preferred) al mBank se tranzacţionează la un randament de 8,5%-9% pe an, astfel că IPT-ul de 9,25%-9,5% al BT nu mai pare prea larg, având în vedere că obligaţiunea verde a mBank deţine un rating de investiţii, iar Commerzbank este principalul acţionar al mBank. mBank are ratingul BBB- de către S&P şi Fitch, în timp ce BT are ratingul BB plus de către Fitch, urmând ca obligaţiunea să primească ratingul BB.

Cele 10 întrebări ZF şi răspunsurile lui Omer Tetik

1.         De ce aţi ales 500 mil. euro?

Planul nostru iniţial a pornit de la 300 de milioane de euro, însă pe parcursul discuţiilor şi al ofertei am văzut o cerere semnificativă, la un randament satisfăcător şi, în acelaşi timp, am văzut oportunitatea de a suplimenta tranşa, oferind astfel şi o alocare mai bună investitorilor din ofertă. 500 de milioane este, de asemenea, un ticket standard, pentru pieţele internaţionale din punct de vedere al lichidităţii unei emisiuni, ceea ce este important atât la în timpul ofertei, cât şi ulterior, odată cu tranzacţionarea pe bursă. Pe scurt, este suma care ne asigură o finanţare semnificativă şi un nivel bun al costului, raportat la emisiuni similare. La acest nivel al sumei am fost într-un sweet spot, în care la un nivel standard al sumei am optimizat toţi parametrii ofertei. 

2.         Care a fost interesul total al investitorilor şi de ce aţi ales 500 mil. euro?

Interesul investitorilor a fost mare, emisiunea a fost suprasubscrisă în doar câteva ore. Ordinele totale pentru acest nivel de al randamentului au fost de aproape 900 de milioane de euro, însă dacă ne-am fi uitat la un randament uşor mai sus, interesul investitorilor era semnificativ mai mare. 

Am ales acest nivel al ticketului pentru că este unul standard şi ne oferă un cost competitiv şi o alocare bună pentru investititorii care şi-au exprimat interesul. 

3.         Cum sunt condiţiile din piaţă la ora actuală? Ce ne arată acestea?

Investitorii sunt selectivi în acest moment şi preferă să investescă în companii/banci care au perspective foarte bune, însă clar există apetit pentru astfel de investiţii. Noi credem că succesul emisiunii arată încrederea investitorilor străini în poziţia şi strategia BT, precum şi un magnetism ridicat al băncii. Sperăm că emisiunea noastră să aibă rol de deschizător de drumuri şi să vedem şi mai multe finanţări internaţionale pentru sistemul bancar de la noi, mai ales că acum am stabilit un benchmark.

4.         Care este structura investitorilor pe ţări, ca pondere în finantare? 

Peste 80% din totalul emisiunii a fost subscrisă de investitori internaţionali, străini, din aproape 20 de ţări. Au subscris oferta 80 de investitori – fonduri de investiţii, instituţii financiare, fonduri de pensii, bănci comerciale şi centrale, precum şi companii de asigurare, BERD fiind investitorul ancoră, cu 90 de milioane de euro. Investitorii au venit din ţări precum Marea Britanie – peste 30%, Ţările de Jos (Olanda) – aprox. 15%, Elveţia – aprox. 12% şi USA 10%. 

5.         Cât aţi atras de la investitori din România? 

20% din investiţie este din România.

6.         De unde sunt cei mai multi investitori care au subscris?

Marea Britanie

7.         Ce investitor ancoră aveţi în această emisiune? Cât a subscris BERD?

BERD, care este şi unul dintre acţionarii Băncii Transilvania, a fost investitorul ancoră, cu 90 de milioane de euro. 

8.         Cum a fost stabilit acel randament de 9% şi în funcţie de ce parametri?

Ca la orice ofertă de acest tip, randamentul se stabileşte în baza consultărilor între intermediari şi emitent, precum şi a feedback-ului investitorilor (feedback care în cazul Banca Transilvania s-a văzut inclusiv în gradul ridicat de suprasubscriere si viteza cu care s-a suprasubscris oferta). Discuţiile iniţiale au pornit de la un randament mai ridicat, de 9,5%, însă având în vedere interesul foarte mare al investitorilor, am reuşit să ducem randamentul mai jos, asigurând totuşi o alocare bună pentru entităţile interesate. Randamentul este bun raportat la emisiuni considerate comparabile, chiar în condiţii în care piaţa era mai calmă, însă ne arată totuşi costurile ridicate cu care chiar şi băncile se finanţează în acest moment, peste tot în lume. 

9.         Ce veţi face cu banii atraşi? 

Sumele atrase vor fi asimilate fondurilor proprii şi datoriilor eligibile MREL. Standardele europene MREL prevăd ca băncile să asigure permanent un nivel optim de fonduri eligibile MREL, distincte de depozitele clienţilor, care sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare.  

Emisiunea face parte din planul de creştere Banca Transilvania prin menţinerea ritmului accelerat de finanţare a economiei şi a României. Sumele atrase în cadrul emisiunii sunt asimilate capitalului şi aceste sume au un efect multiplicator puternic în ceea ce priveşte potenţialul de finanţare a economiei. Fiecare euro atras în cadrul emisiunii ne permite să acordam credite de cel puţin cinci ori mai mari, ceea ce este important în condiţiile în care România are un nevoie de investiţii consistente, publice şi private, pentru închide decalajul faţă de Vestul Europei.

10.       De ce Bursa de la Dublin şi nu Bursa de Valori din Bucureşti? De ce tocmai Dublin?

Emisiunea a fost subscrisă de un număr mare de investitori internaţionali, care sunt obişnuiţi să tranzacţioneze pe anumite pieţe şi ar trebui să îndeplinească formalităţi suplimentare pentru a intra pe pieţe noi. 

În plus, noi credem că pentru România, piaţa de capital românească şi BVB, această tranzacţie însemnă un plus de vizibilitate – intrăm, ca ţară şi piaţă – pe radarul unor entităţi noi, ceea ce va aduce noi investitori. 

Evident, pentru emisiunile viitoare, în funcţie de tipul investitorilor vizaţi şi de celelalte condiţii punctuale ale ofertelor, avem în vedere inclusiv listarea pe Bursa de la Bucureşti, mai ales că pentru noi, ca şi grup financiar, dezvoltarea BVB şi a pieţei de capital autohtone este o prioritate imediată.