Bancherii recunosc: „Este timpul să susţinem economia şi să jucăm în Champions League. Am jucat destul în curtea şcolii, cu titlurile de stat“. Băncile trebuie să-şi asume ritmul de creştere al economiei, iar planurile de investiţii trebuie să înceapă

• Băncile sunt solide, dar intermedierea financiară rămâne slabă.
• Dobânzile sunt mari, iar piața financiară e dezechilibrată.
• E momentul potrivit pentru investiții pe termen lung, scrie ZF.

Băncile din România dispun de un nivel ridicat de lichiditate și capital, mult peste cerințele minime legale, ceea ce le permite să susțină creditarea. Apetitul pentru investiții rămâne ridicat. În acest context, companiile beneficiază și de sprijinul Băncii de Investiții și Dezvoltare, care oferă garanții pentru proiecte. Punctul de plecare este solid, iar sectorul privat nu mai are motive să aștepte. Momentul pentru investiții este favorabil, iar proiectele cu orizonturi pe termen lung pot contribui la stabilizarea economică. Cei care se poziționează corect acum pot beneficia de 10–15 ani de creștere economică, după cum reiese din prima zi a conferinței ZF Bankers Summit 2025.

E nevoie ca piața să se maturizeze

Cristian Sporiș, vicepreședinte corporate la Raiffeisen Bank, susține că indicatorul „credite corporate raportate la PIB” nu este relevant în comparațiile regionale.

El explică faptul că Ungaria beneficiază de consolidarea regională a OTP Bank, care adaugă la PIB-ul național creditele acordate în mai multe țări vecine.

România, lipsită de jucători regionali în domenii cheie precum banking, energie sau retail, rămâne limitată într-un context restrâns, „în curtea școlii”.

În opinia lui Sporiș, nevoia reală de creditare apare imediat ce un guvern stabil introduce măsuri clare de consolidare fiscală.

Care e rolul băncilor în contextul consolidării fiscale?

În prezent, statul nu mai injectează lichiditate în economie prin deficite, ci începe să o atragă din piață prin reducerea deficitului bugetar.

În acest nou context, băncile sunt chemate să suplinească lichiditatea lipsă și oferă credite care să susțină companiile afectate de ajustările fiscale.

Astfel, sectorul bancar devine principalul furnizor de lichiditate, într-o perioadă în care cash flow-ul firmelor se diminuează din cauza politicilor de consolidare bugetară.

Care sunt perspectivele?

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, atrage atenția asupra dezechilibrelor actuale din piață. Deși băncile oferă credite ipotecare pe termen lung cu dobânzi de 4,7%–4,9%, titlurile de stat aduc randamente de 7,5%, iar depozitele se situează la 5,5%. Această inversare a logicii economice clasice creează un climat contradictoriu.

Cu toate acestea, Tetik afirmă că produsele ipotecare rămân profitabile datorită serviciilor incluse – conturi curente, carduri, bancassurance. El estimează că nivelul dobânzilor se menține până la apariția unui plan guvernamental coerent, care să definească clar direcția economiei românești.

Matei Kubinschi, director adjunct în cadrul Direcției de Stabilitate Financiară a BNR, subliniază existența unei decuplări între soliditatea sistemului bancar și economia reală.

Deși băncile prezintă niveluri bune de capitalizare și lichiditate, România rămâne în urma altor state europene la capitolul intermediere financiară. Kubinschi susține că băncile trebuie să identifice echilibrul optim între susținerea economiei și asumarea de riscuri controlate.

El mai adaugă că majoritatea instituțiilor de credit respectă recomandarea BNR de a reține 50% din profitul anual, fapt care susține o evoluție naturală și sănătoasă a capitalului.

Care sunt provocările financiare?

Profitabilitatea sistemului bancar rămâne ridicată, însă se observă o ușoară deteriorare a raportului cost/venit, cauzată de creșterea cheltuielilor de personal și de introducerea noii taxe pe cifra de afaceri.

Aceasta adaugă aproximativ 1,3 miliarde lei la cheltuielile administrative ale sectorului bancar. Impactul acestor factori se resimte deja și continuă să afecteze performanțele băncilor în 2025.