Andrei Perianu, cofondator, Bankata.ro: „Când inflația e 10%, se mișcă bani”

• T1/2025 înregistrează o scădere de 1.654 deponenți bogați
• T2/2025 înregistrează o scădere de 2.519 deponenți bogați
• T3/2025 înregistrează o creștere de 431 persoane

Numărul românilor bogați care dețin depozite de peste 100.000 de euro în bănci scade cu aproape 3.700 în primele nouă luni din 2025. Valoarea totală a sumelor depozitate peste plafonul garantat scade cu 600 milioane lei, până la 91 miliarde lei.
82.269 de persoane fizice mai erau în clubul românilor bogaţi după 9 luni/2025, potrivit statisticilor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare. Această tendință ridică întrebări despre unde și cum își gestionează averea românii cu sume mari în contextul economic actual.

Ce spune scăderea despre prudență și despre protecția capitalului?
Ce spune Andrei Perianu, cofondator, Bankata.ro, pentru Aleph Business?

El spune că, pe termen lung, numărul românilor cu sume mari în bănci este posibil să continue să crească, iar scăderea din primele 9 luni din 2025 poate fi citită ca un semnal că banii se repoziționează. Andrei Perianu leagă mișcarea de diferența dintre inflație și randamentul depozitelor, în special în lei. Perianu spune că, „când inflația e 10%”, un depozit în lei „îți plătește la un an cam 5%”, iar asta îi împinge pe unii să caute alternative mai productive decât banii ținuți în depozit.

Unde se duc banii, concret, când depozitul nu mai acoperă inflația?

Andrei Perianu spune că „se mișcă bani” către titluri de stat, pentru un randament mai bun decât cel al depozitelor. El dă exemplul Fidelis și spune că, pentru lei pe un an, randamentele sunt „fie 6%, fie 7%”. Perianu adaugă că titlurile de stat nu rezolvă complet problema inflației, dar oferă o recuperare mai bună decât banii ținuți în cont curent sau în depozite cu randamente mai mici.

De ce intră tot mai mult în discuție și bursa, pentru cei cu sume mari?

Andrei Perianu spune că o parte dintre cei cu economii mari se uită și către bursă, inclusiv pentru că au văzut „randamente constante în ultimii ani”, chiar dacă avertizează că asta nu înseamnă că randamentele se repetă automat. El spune că presiunea socială contează: oamenii văd în jur randamente mici la depozite și, în același timp, văd exemple de randamente mari la Bursa de Valori București, de „45%–50%” anul trecut, iar asta îi face să nu rămână indiferenți.