- Cei mai bogați 500 de oameni din lume au adăugat un record de 2,2 trilioane de dolari la averile lor în 2025, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
- Câștigurile au dus averea netă cumulată la 11,9 trilioane de dolari.
- Creșterea a fost susținută de victoria electorală a lui Donald Trump în 2024 și de piețe în creștere la criptomonede, acțiuni și metale.
- Aproximativ un sfert din câștigurile totale au fost realizate de doar opt miliardari.
- Printre cei opt se numără Elon Musk, Jeff Bezos, Larry Ellison (Oracle) și Larry Page (Alphabet).
Averea celor mai bogați 500 de oameni din lume a crescut cu un record de 2.200 de miliarde $ în 2025. Doar 8 miliardari au luat un sfert din acest câștig, arată Bloomberg Billionaires Index. Larry Page, Jeff Bezos, Elon Musk și Larry Ellison sunt printre norocoșii anului 2025, iar acest „noroc” se datorează revenirii burselor, criptomonedelor și metalelor rare. În afaceri nu există doar norocoși ci există și pierzători: filipinezul Manny Villar pierde 12,6 miliarde $, după prăbușirea acțiunilor companiei sale. Pe de altă parte, confedera’ia britanică de luptă împotriva inegalității sociale, Oxfam, critică aceste discrepanțe financiare și spune că cele 2.2 trilioane $ ar fi putut scoate 3,8 miliarde de oameni din sărăcie.
Advertisment
Cum interpretăm creșterea record a averilor cu 2,2 trilioane de dolari în rândul miliardarilor? Este o problemă de politică fiscală sau o consecință a pieței libere? Ce spune Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la ASE, pentru Aleph Business?
”Este ceea ce, în investiții, numim regula fundamentală: capacitatea de a pune deoparte active financiare și de a te expune la creștere, o creștere care nu depinde neapărat de antreprenoriat sau de efortul tău imediat. Când pui bani la bursă, poți „călări” valul din metale rare, inteligență artificială și, în general, revenirea piețelor. Dacă reușești să ai aceste active și să le gestionezi bine, beneficiezi de trend. Iar cei care pierd sunt și ei parte din mecanism: își recunosc pierderile, își ajustează expunerea fiscală și revin ulterior în piață, în funcție de oportunități.
Mie mi se pare relevantă ideea de „accelerare” asociată cu Bezos: cât de rapid se schimbă viața operațional, financiar, intelectual, cognitiv și tehnologic, mai ales când înțelegi direcția în care merge inteligența artificială. Uneori, viitorul cash-flow ajunge să conteze mai mult decât prezentul, iar piața prețuiește anticipațiile, cum am văzut la Tesla, Apple, OpenAI și alții. Acești oameni sunt în avangardă. Eu aș actualiza ideea clasică „follow the smart money” și aș spune „urmăriți banii inteligenți din zona AI”: unde se duc, ce subiecte au, ce discută. Orice discurs, de la Jensen la Musk, de la Bezos la Zuckerberg, este relevant pentru înțelegerea trendurilor. În același timp, e util să înveți de la Buffett bazele diversificării și să-ți recunoști limitele: nu le poți ști pe toate. Așa progresezi.
Titlurile zilei
Concluzia mea este simplă: trebuie să pui bani deoparte, indiferent cât muncești, și trebuie să te conectezi la medii în care se discută business, idei, tehnologie. Așa îți crești „levierul cognitiv” și îți formezi un mod de gândire orientat spre investiții. În afară de Bitcoin, unde a fost un an mai slab, celelalte active riscante au mers înainte. Și aici apare și o componentă fiscală: pierderile pot fi gestionate astfel încât impactul taxelor să fie mai mic. De aceea, merită să fim atenți la ce fac jucătorii mari, mai ales cei din zona AI, pentru că ei dau direcția. Nu totul e perfect, dar poți învăța mult și îți poți pune banii și mintea la lucru. ”
Poate un impozit global pe avere reduce inegalitatea fără a afecta investițiile și inovația?
”Este greu de spus. În practică, chiar dacă ai o astfel de măsură, oamenii foarte bogați au o capacitate uriașă de optimizare legală. Ei lucrează permanent la două lucruri: cum fac bani și cum transferă cât mai puțin către stat, păstrând cât mai mult în structurile lor. Ei își calibrează ieșirile, nu vând rapid, aleg momentele și instrumentele cu impact minim. Asta face foarte dificilă aplicarea unei taxe globale simple. Mai sunt două idei importante. Prima: când ești tânăr, ai un orizont investițional lung, așa că îți poți construi un portofoliu mai orientat spre risc, nu pentru că riscul dispare, ci pentru că timpul te ajută. A doua: când ești bogat, ai acces la multe oportunități și îți ajunge să-ți iasă două din zece ca să obții rezultate foarte bune. Aceeași logică apare și la fonduri: asimetrie de risc, risc mare pe sume mici, cu potențial de recompensă mare.
De aceea, soluția realistă pentru majoritatea oamenilor rămâne să pună bani deoparte, să fie informați, să observe ce fac ceilalți și să accelereze, cum spune Bezos: să-și pună tehnologia, finanțele și propria cogniție la lucru. Altfel, rămân în urmă într-o lume care se mișcă cu o viteză fără precedent.”