Vlad Săftoiu, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox: Pe parcursul anului trecut, retailerii, care au o componență predominară alimentară, vânzări alimentare, de produse alimentare, au încetinit ritmul de deschideri de magazine, comparativ cu anii trecuți

• Vlad Săftoiu, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox: Pe parcursul anului trecut, retailerii, care au o componență predominară alimentară, vânzări alimentare, de produse alimentare, au încetinit ritmul de deschideri de magazine, comparativ cu anii trecuți.
• Românii cheltuie 40 de miliarde de euro în marile lanțuri de retail în 2024, în creștere cu 7% față de 2023, dar sub ritmul de 11% din anul anterior.
• Cheltuielile pe produse non-alimentare cresc puternic, cu vârfuri în cosmetice (+24%), articole pentru casă (+16%) și încălțăminte (+15,5%), iar 9 din 13 categorii analizate depășesc inflația.

Românii cheltuie aproape 40 de miliarde de euro în marile lanțuri de retail în 2024, în creștere cu 7% față de 2023, potrivit studiului Romania Retail Snapshot 2025, realizat de Cushman & Wakefield Echinox.

Deși valoarea totală a cheltuielilor este în creștere, ritmul s-a temperat comparativ cu 2023, când avansul este de 11%.

Cea mai mare parte a banilor — aproximativ 24 de miliarde de euro, adică 60% din total — se duce în supermarketuri și hipermarketuri. Vânzările din acest segment cresc cu 5,2%, sub rata medie a inflației, estimată la 5,6%.

În schimb, românii alocă mai mulți bani produselor non-alimentare. Cheltuielile pentru cosmetice cresc cu 24%, iar cele pentru articole de casă și decorațiuni cu 16%. Segmentul de încălțăminte înregistrează un avans de 15,5%, restaurantele și cafenelele de 14,9%, iar articolele pentru copii de 13,5%.

Nouă dintre cele 13 categorii analizate în studiu au creșteri peste rata inflației.

Ce spune Vlad Săftoiu, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox?

„Mărturisesc că și pe noi ne-au surprins aceste rezultate când am efectuat analiza, dar, după aceea, am început să analizăm un pic mai concret motivele care poate au dus la aceste rezultate. Pe parcursul anului trecut, majoritatea jucătorilor mari din acest segment de hypermarketuri, supermarketuri, deci, retailerii, care au o componență predominară alimentară, vânzări alimentare, de produse alimentare, au încetinit ritmul de deschideri de magazine, comparativ cu anii trecuți.

Acesta este un factor destul de important pentru că, dacă ne uităm la întreaga perioadă 2019-2024, acest segment de retail a înregistrat o creștere medie anuală de 10,6%, comparativ cu o inflație de 7,4% în aceeași perioadă. Deci, a fost un segment care a crescut constant, în ciuda numeroaselor obstacole despre care știm cu toții, pe care le-am întâmpinat în ultimii cinci ani. Dar ritmul de deschideri a scăzut, iar dacă ne uităm și mai în detaliu, vedem faptul că acei retaileri care sunt specializați pe această zonă de discount, magazine de format mediu sau mic, au crescut în continuare peste rata inflației, în vreme ce retailerii, axați mai mult pe formate mai mari, gen hypermarket, au înregistrat o scădere a ritmului de creștere.

Scădere pe care, de altfel, o vedem și în primele patru luni ale acestui an, conform datelor INS, această zonă de vânzări predominant alimentare, băuturi, a scăzut cu 1,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, din câte știm, acești mari jucători internaționali prezenți în România vor deschide mai multe magazine, semnificativ mai multe magazine în acest an comparativ cu 2024 și cumva ne așteptăm că până la finalul anului să se regleze această situație și vânzările lor să depășească din nou inflația.

Credem că aceste creșteri semnificative ale segmentelor non-alimentare duc la o maturizare a pieței pentru că, în continuare, în analiza noastră, hypermarketurile, supermarketurile au o pondere foarte mare, 60% în vânzări.

Trebuie ca piața să se maturizeze în continuare, să vedem noi branduri, să vedem nume importante despre care știm cumva că se uită cu atenție la România, să le vedem aici, iar faptul că aceste segmente au înregistrat creșteri constante semnificative în ultimii ani arată faptul că este loc și de alte nume mari aici, care sperăm că în următorii 2-3 ani să intre pe piața locală.

Noi credem că da, România în continuare are o densitate a spațiilor de retail modern printre cele mai scăzute, nu numai din Europa de Est, ci la nivel continental, vorbind de aproximativ 250 de metri pătrați la 1000 de locuitori, nivel semnificativ mai scăzut în comparație cu regiunea. Avem peste 700 de mii de metri pătrați de noi proiecte aflați în diverse stadii de planificare, construcție, etc., proiecte care credem noi că vor fi livrate până în 2030, iar acest lucru nu va face decât să creeze cerere suplimentară pentru noi retaileri ce știm că vor intra pe piața locală”, spune el.