Patronatele resping propunerea ANPC ca adaosul comercial să fie afișat lângă preț. George Bădescu, președintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România: ANPC este un serviciu public, nu neapărat este un reprezentant ales al consumatorului

• Patronatele resping propunerea ANPC ca adaosul comercial să fie afișat lângă preț.
• Comercianții acuză ingerință în piața liberă, costuri suplimentare și riscuri concurențiale.
• Burnete, Concordia: Fiecare magazin să aibă o alveolă sau două din conserve de șprot.
• Burnete, Concordia: Vrem anii ’80 înapoi.
• AMRCR: Măsura poate distorsiona concurența.
• ANCMMR: Măsura va genera costuri suplimentare.
• ANPC: Adaosul comercial aplicat produselor trebuie afișat la raft.
• După anunțul făcut, ANPC retrage temporar ordinul.

Ne întoarcem în anii ’80? Se întreabă patronatele, care resping propunerea ANPC ca adaosul comercial să fie afișat lângă prețul fiecărui produs sau serviciu. Comercianții acuză ingerință în piața liberă, costuri suplimentare și riscuri concurențiale.

„Propun să existe o comisie care să stabilească adaosul comercial pentru fiecare produs în parte și dacă se poate să ne transmită guvernanții exact cine, ce, cât și unde să producă. Așteptăm instrucțiuni. Și fiecare magazin să aibă o alveolă sau două din conserve de șprot. Numai, gata. Vrem anii ’80 înapoi”, scrie Radu Burnete, directorul executiv al Concordia, pe rețelele de socializare.

Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România spune că implementarea acestei măsuri ar impune modificări la sistemele de etichetare și afișare a prețurilor, care vor costuri suplimentare ce se vor vedea la prețul final.

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România spune că măsura poate distorsiona concurența. Președintele ANPC, Cristian Popescu Piedone, spune că măsura nu ar trebui să ducă la creșteri de prețuri, ci, dimpotrivă, la reducerea acestora.

Proiectul de ordin al ANPC prevede ca operatorii economici să informeze consumatorii despre adaosul comercial aplicat produselor, atât în magazinele fizice, cât și în cele online. Lângă prețul de vânzare al fiecărui produs, ar trebui afișat și procentul de adaos comercial, cu aceleași caractere de font, culoare și mărime ca cele folosite pentru evidențierea prețului.

După anunțul făcut, ANPC retrage temporar ordinul, pentru „îndreptarea erorilor materiale” și spune că va apărea unul nou.

Ce spune George Bădescu, președintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, pentru Aleph Business?

Avem de-a face cu un ordin apărut peste noapte, fără consultarea cu mediul de business. Apoi retras. Cum impactează comercianții o astfel de decizie și care e scopul concret al unei astfel de reglementări?

„Da, după ce a fost retras, a fost repostat. Deci avem acest ordin din Departamentul de Republică și avem și o dată până la care se pot transmite observații, comentarii, până pe 28 martie. Referitor la obiectivul acestui ordin, așa cum ați spus dumneavoastră, a apărut oarecum peste noapte, așa, în primul rând, să subliniez faptul că aici ne aflăm în fața unei probleme de legalitate. Deci acesta este primul aspect care trebuie discutat, pentru că avem un ordin emis de o autoritate publică care se află în subordinea Guvernului și în coordonarea Ministrului Economiei. Este evident că nu a existat nici subordonare, nici coordonare, pentru că acest act normativ, să spunem, de rang terțiar, cum se spune, ar trebui să fie inferior hotărârilor de guvern, legilor sau tratatelor pe care România le-a semnat.

Cu alte cuvinte, nu are nevoie de o altă validare, domnul Popescu, decât cu sine însuși, ca să spun așa. Și atunci, problema pe care o va avea orice antreprenor care insiste să aibă, să spunem, să-și desfășoare activitatea comercială, ne referim aici la așa cum i-a identificat în ordin pe operatori economici și produse, va trebui să se hotărească, în primul rând, care reglementare o încalcă și care sancțiune o acceptă. Pentru că chiar dacă în acest ordin nu se referă direct la o anumită sancțiune, se face trimitere la o practică comercială incorectă, ceea ce ne duce în zona de sancțiuni pentru acest gen de contravenții.

Și atunci, acest operator economic va trebui să vadă, fie încalcă ordinul ANPC, ceea ce ar putea însemna și închiderea magazinului, fie încalcă legea concurenței și atunci riscă o sancțiune absolut impresionantă. Și aici vă reamintesc că au existat operatori economici care au fost amendați cu sume absolut extraordinare, pentru mult mai puțin decât enunțarea unui preț într-un anumit context. Sau, în final, totuși poate că se va ajunge chiar și la o sancțiune sub auspiciile Tratatului de Aderare și a Tratatului pentru Uniunea Europeană, care spune că orice comportament anticoncurențial poate fi sancționat cu până la 10% la cifra de afacere. Acesta este, practic, primul aspect pe care un antreprenor trebuie să-l decidă, iar după aceea problema care se pune este și de natura motivării acestui ordin. În preambul se vorbește despre necesitatea ca, eu știu, consumatorii să aibă acces la cât mai multe informații”, spune el.

„Așa cum spuneam, ANPC este un serviciu public, nu neapărat este un reprezentant, adică, eu știu, ales al consumatorului. Iată o nouă categorie care ar avea și mai mult decât, practic, nevoie de un serviciu public, cel puțin în accepțiunea ANPC. Și spun asta pentru că dacă într-adevăr vorbim despre necesitatea mai multor informații, din punct de vedere al realității, consumatorul este interesat de preț. Adaosul poate să fie un adaos mai mare la un preț mai mic sau un adaos mai mic la un preț mai mare. Deci, cu alte cuvinte, adaosul nu are o relevanță pentru decizia de cumpărare, decât dacă, într-adevăr, decizia de cumpărare este bazată pe alte criterii decât cele legate de prețul final, de calitate, de nevoi și de alte lucruri care sunt în direct, să spunem, în relație cu consumatorul.

Și aici aș vrea să mai spun un lucru, totuși, această, să spunem, nevoie de transparență pe care o clamează ANPC, noi credem că este, totuși, pe undeva puțin discriminatorie. Pentru că, dacă este, într-adevăr, vorba să avem o transparență pe care o autoritatea statului să o promoveze, atunci, probabil, ar fi nevoie să mergem până la capăt, să vedem, de exemplu, și cât din aceste prețuri reprezintă taxele care merg către stat. Adică, dacă tot e să vorbim de transparență.

De asemenea, vorbim de produse, nu? Dar de ce numai de produse? De toate produsele. Poate și serviciile. Există un interes să cunoaștem, până la urmă, nu-i așa? Eventual și adresele cuiva sau ceva de genul ăsta. Deci, cu alte cuvinte, trebuie cumva să înțelegem de ce și până unde ar merge această nevoie de transparență, pentru că să nu existe cumva poate suspiciunea că totul se îndreaptă către o mare bază de date, care poate fi accesată sau accesibilă în condiții nu foarte transparente”, adaugă el.