Se caută un premier! Ce nume se vehiculează la bursa zvonurilor: Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, şi fost ministru de Finanţe în guvernul Cioloş, şi Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen şi fostul preşedinte al Consiliului Fiscal

• PSD, PNL, UDMR, USR și minoritățile caută un premier acceptat de toate părțile, după ce Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu nu mai sunt agreați, scrie ZF.
• Sunt propuși premieri tehnocrați, precum Anca Dragu și Ionuț Dumitru, iar opțiunile rămân deschise.
• Partidele nu ajung la un acord cu privire la austeritatea fiscală, în timp ce România trebuie să prezinte urgent un plan financiar credibil.

Partidele PSD, PNL, UDMR, USR și reprezentanții minorităților, care încearcă să formeze noul guvern, ajung în faza în care trebuie să decidă asupra unui premier. Liderii politici Ilie Bolojan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD) nu mai sunt luați în calcul, deoarece nu sunt agreați de toate taberele, scrie ZF.

Care sunt posibilele nume pentru funcția de premier?

Vineri dimineață, în spațiul public apar zvonuri cu privire la posibili premieri, printre care Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei și fost ministru de finanțe în guvernul Cioloș, și Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal.

Cum evoluează discuțiile despre forma guvernului?

Până recent, se dădea ca sigură varianta unui premier politic, dar declarația președintelui Nicușor Dan, care spune că toate opțiunile sunt deschise (premier politic, tehnocrat sau rotativ), redeschide dezbaterile cu privire la cine va prelua conducerea guvernului.

Care sunt dificultățile în a ajunge la un acord cu privire la pachetul fiscal?

De mai bine de trei săptămâni, partidele pro-europene încearcă să cadă de acord asupra unui pachet de austeritate fiscală, necesar pentru aprobarea și implementarea rapidă a unor măsuri care să reducă deficitul bugetar și să controleze creșterea datoriei publice. Totuși, negocierile sunt tensionate și nu se ajunge încă la un compromis.

Care sunt detaliile pachetului fiscal în discuție?

E discutată o sumă de aproximativ 30 de miliarde de lei, necesară pentru a reîncadra bugetul într-un deficit de 7% din PIB. Aceasta provine atât din reduceri de cheltuieli estimate între 10 și 15 miliarde de lei, cât și din creșterea taxelor și impozitelor cu 15-20 de miliarde de lei.

Care e rezistența politică față de măsurile de austeritate?

Niciun partid sau lider politic nu dorește să guverneze în condițiile creșterii taxelor sau reducerii cheltuielilor și se tem de impactul electoral și social al acestor măsuri.

Care e presiunea externă?

România se confruntă cu o criză de timp, deoarece piețele financiare externe și Comisia Europeană, cei mai importanți creditori ai țării, așteaptă un plan coerent și credibil de reducere a deficitului bugetar și de echilibrare a finanțelor publice.

În lipsa acestuia, există riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk”, nerecomandată investițiilor, de către agențiile de rating.