- În 2024, România dezvoltă o schemă de ajutor de stat pentru industria metalurgică, aprobată de Comisia Europeană, dar neînclusă în bugetul pe 2025; Guvernul propune acum o nouă schemă de 580 milioane de euro.
- Industria metalurgică din România se află în recesiune, cu o scădere a producției de oțel de la 7 milioane de tone la 1,3 milioane de tone, iar Ministerul Economiei renunță la schemele de ajutor de stat.
- Comisia Europeană propune măsuri pentru reducerea costurilor de producție și sprijinirea decarbonizării industriei metalurgice, în fața costurilor mari ale energiei și concurenței externe, scrie ZF.
La sfârșitul anului 2024, mai mulți actori din industrie, alături de Ministerul Economiei, dezvoltă o schemă de ajutor de stat pentru sectorul metalurgic din România. Aceasta este aprobată de Comisia Europeană, dar nu este inclusă în bugetul pentru 2025. În schimb, Guvernul român anunță analiza unei noi propuneri de schemă de ajutor de stat în valoare de 580 milioane de euro, destinată marilor consumatori de energie, scrie ZF.
Advertisment
Care este schema inițială de ajutor de stat pentru decarbonizare?
Schema de ajutor de stat pentru decarbonizarea industriei metalurgice este aprobată de Comisia Europeană și are un buget de 1 miliard de lei (aproximativ 200 milioane de euro). Aceasta este destinată unui număr de zece proiecte, însă nu este inclusă în bugetul pe 2025. Guvernul român propune acum o nouă schemă de ajutor pentru sprijinirea celor 200 de mari producători industriali din România.
Care sunt problemele industriei metalurgice din România?
Ministerul Economiei renunță recent la cele opt scheme de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, în valoare de 1,8 miliarde de lei. În același timp, sectorul metalurgic din România se confruntă cu o recesiune de șase ani, iar producția de oțel scade semnificativ de la 7 milioane de tone în urmă cu zece ani la doar 1,3 milioane de tone în prezent.
Titlurile zilei
Care sunt provocările la nivel european?
Producția de oțel în Uniunea Europeană scade de la 160 milioane de tone în urmă cu zece ani la 126 milioane de tone în 2024. Pe lângă dificultățile pieței, apar și tarifele vamale impuse de fostul președinte american Donald Trump pentru importurile de oțel și aluminiu, iar România se află pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește exporturile de oțel către Statele Unite.
Care este planul european pentru industria metalurgică?
Comisia Europeană elaborează un plan de acțiune pentru industria siderurgică europeană, care include măsuri pentru reducerea costurilor de producție, protecția vamală, protecția materiilor prime și crearea unor piețe lider pentru oțelul verde. Planul este structurat pe șase piloni: energie ieftină și curată, protecția la frontiere (CBAM), măsuri de apărare comercială, circularitate, aspecte sociale și decarbonizare.
Care sunt măsurile pentru sprijinirea industriei metalurgice?
Comisia Europeană permite statelor membre să acorde ajutoare de stat pentru energia consumată de marii consumatori industriali și scade taxele de mediu și impozitele pe energie. În plus, Comisia inițiază reduceri ale tarifelor de rețea și ale taxelor pe energie, precum și sprijin pentru energia verde.
Care sunt măsurile comerciale?
Mecanismul de protecție la granițe (CBAM) impune taxe suplimentare pentru produsele poluante, iar Comisia Europeană intenționează să elimine măsurile de eludare a acestor taxe. Se adoptă măsuri pentru a proteja piața europeană de importurile neloiale, inclusiv taxe pe exportul de fier vechi pentru a stimula cererea.
Care sunt investițiile pentru decarbonizare?
Un aspect important al planului european sunt investițiile pentru decarbonizare, iar Comisia Europeană aprobă ajutoare de stat pentru decarbonizare în valoare de 9 miliarde de euro în mai multe state europene. În România, schema de ajutor de stat destinată sectorului metalurgic este abandonată până în prezent, iar procesul este reluat de la zero, deși există un plan aprobat de Comisia Europeană.