- Barna, MFP: România nu are nevoie de nicio taxă nouă în 2025.
- Barna, MFP: România nu are nevoie de niciun impozit nou în 2025.
- Guvernul decide păstrarea cotei unice de impozitare.
- MFP lucrează la reforma fiscală, în colaborare cu Banca Mondială.
- Scopul reformei este îmbunătățirea sistemului de taxe și impozite.
- Implementarea soluțiilor digitale poate reduce gap-ul de TVA cu 2 cifre.
- Moody’s: România termină 2025 cu un deficit bugetar de 7,7% din PIB.
- Guvernul României își asumă un deficit de 7% din PIB la final de an.
Actualul Guvern al României decide să păstreze cota unică de impozitare. În paralel, Ministerul Finanţelor, în colaborare cu Banca Mondială, lucrează la actualizarea studiului cu privire la reforma fiscală, care are ca scop îmbunătăţirea întregului sistem de taxe şi impozite din România.
Advertisment
Studiul actualizat va analiza toate taxele şi impozitele aplicabile în prezent şi va explora modalităţi alternative de îmbunătăţire a sistemului fiscal. Obiectivul final al acestei reforme este crearea unui sistem fiscal corect şi echitabil, care să asigure o colectare mai eficientă a veniturilor la bugetul de stat, arată o analiză a PwC realizată în urma Conferinței Anuale de Taxe PwC România.
Implementarea SAF-T şi a celorlalte soluţii digitale (e-Factura, e-TVA, e-Transport etc) ar putea reduce gap-ul de TVA cu două cifre, adică deficitul de colectare, dar şi numărul controalelor fiscale, arată analiza.
Domeniile de interes pentru Antifraudă sunt comerţul electronic, platformele alternative de transport şi cele de intermediere servicii turistice, precum şi producţia şi comercializarea de produse accizabile.
Titlurile zilei
Ce spune Gabriel Biriș, avocat de business la Biriș Goran, pentru Aleph Business?
„Noi am făcut o analiză pe evoluția gap-ului de TVA și am ajuns la concluzia pe care am și prezentat-o în diverse conferințe, că nu e degeaba. Adică, în momentul în care noi ne uităm la încasările nete din TVA în 2021 și ne uităm la cele din 2024, vedem că încasările nete din TVA nu au crescut nici măcar la nivelul la care ar fi trebuit să crească, ținând cont de creșterea de cote de TVA, pentru că nu am avut în 2023-2024, am avut creșteri de cote de la 5 la 9, de la 9 la 19, chiar și de la 5 la 19%. Și în plus, ponderea consumului în PIB a crescut în această perioadă destul de mult, cam cu 10%”, spune Biriș.
„Deci în mod normal, încasările nete din TVA, dacă în 2021 erau 6,71% din PIB, în 2024 trebuiau să treacă de 7 și au ajuns doar la 6,85%. Ceea ce, așa cum am atras atenția de-a lungul timpului, ne face să afirmăm cu tărie că Ministerul de Finanțe, condus de domnul Boloș, pur și simplu a stresat și a pus cheltuieli de miliarde cu implementarea acestor sisteme în sarcina mediului de afaceri, a pus presiune degeaba, pentru că nu au scăzut frauda, care a rămas în jurul a 8,59 miliarde de euro, că atât este gap-ul de TVA, conform studiilor, e drept, doar la 2021 și 2022 îl avea. Dar încasările nete din TVA nu au crescut, ceea ce ne face să afirmăm că introducerea acestor sisteme, fără să avem o coerență, fără să știm de fapt care este structura gap-ului. L-ați auzit pe domnul ministru recent că a anunțat un parteneriat cu ASE și UBB, să calculeze gap-ul de TVA.
Păi cum facem noi politici publice de reducere a gap-ului de TVA, dacă noi nu știm care e structura lui? În fine, este extrem de dezamăgitor că se vorbește mult și se face puțin în acest domeniu. Deci ROE degeaba o susțin cu tărie, lucrurile puteau fi făcute mult mai eficient atât în ceea ce privește ROE-factura, ROE-case de marcat fiscale, care în momentul de față nu funcționează. Iar ROE-transport, din păcate, s-a transformat într-o fabrică de dat amenzi și de confiscat contravaloarea mărfurilor. Să confiști contravaloarea mărfurilor la o companie care a făcut o eroare, poate, dacă a făcut-o, pur tehnică, nu a făcut evaziune, mie mi se pare ucigător pentru economie. Și de altfel s-a văzut că în 2024, față de 2023, confiscările au crescut cu 1760%. Ceea ce este halucinant, în contextul în care gap-ul n-a scăzut”, adaugă el.
Ce înțelege guvernul prin facilitați fiscale?
„Acum, sincer, nu prea îmi este clar la ce se mai referă eliminarea facilităților fiscale. Ele mai sunt, în continuare. Sunt facilități fiscale semnificative în ceea ce privește modul de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii, pe care legislația pentru unii este mumă, pentru alții este ciumă.
Revenind un pic la impozitarea proprietăților. Direcția, cred, este complet greșită. Am văzut în 2022 că a fost introdusă o prevedere că, conform căreia, toate proprietățile ar trebui să fie impozitate în funcție de valoarea de piață din studiile estimative administrate de notarii publici. Ori, acest lucru, așa cum spuneam atunci, imposibil de aplicat. S-a și văzut lucrul ăsta. Am înțeles că în momentul de față se lucrează împreună cu Banca Mondială și ăsta e încă un element de îngrijorare. Și vă explic de ce. La un nou sistem se lucrează la ROE proprietatea. Alt ROE. Un sistem în care să se introducă valoarea tuturor clădirilor din România, pe baza cărora să se calculeze impozitele. Și se uită lucrul ăsta”, spune Biriș.
„Atunci când a fost introdusă impozitarea proprietăților conform valorilor acelora impozabile din tabel, în funcție de tipul construcției și cu niște indici de coeficienți de ajustare, oamenii uită că acele valori au fost luate din valorile de asigurare de la ADAS. Care valori de asigurare erau, într-o anumită măsură, legate de prețurile de piață. De ce să reinventăm roata? De ce să nu modernizăm sistemul pe care îl avem și care funcționează foarte bine? Și să introducem un sistem de impozitare care va genera probleme foarte mari pentru cetățenii cu venituri mai mici, care au locuințe, unele în care au trăit toată viața, unele poate chiar moștenite de la părinți, în zone care între timp au devenit scumpe și foarte scumpe. Asta se va întâmpla dacă se merge în această direcție. Ori, impozitarea la valoarea de piață mai are un mare dezavantaj, pentru că, creează impredictibilitate cu privire la veniturile publice.
În momentul în care, piața vedem cum e. Ținem minte, 2008, Lehman Brothers, atunci valorile de piață ale clădirilor în România au scăzut la nici jumătate. Unele dintre ele s-au prăbușit la 30-40% din cât erau înainte de criză. Ori, în momentul în care piața îți dă astfel de variații, tu practic nu mai poți să faci bugetare multianuală. În plus, nu mai poți să facă bugetare multianuală nici, hai să spunem așa, nici familiile, dar nici companiile, pentru că impozitul pe clădiri, chiar dacă nu ești proprietar și ești chiriaș, tu chiriaș îl suporți”, adaugă el.
„Ori, în momentul în care tu nu știi cât ai de plată la anul sau peste 2 ani, cum îți faci tu bugetarea? Este o direcție complet greșită care nu ne ajută. Iar studiul, de ce spun că mă îngrijorează această, hai să spunem așa, bazare de concluziile la care, bazarea politicilor noastre fiscale pe concluziile cu care vine Banca Mondială. Eu nu știu ca Banca Mondială să se fie consultat cu experți români. În plus, nu știu ca în echipa de experți a Bancii Mondiale să fie un expert român. Ceea ce, pe mine, personal, mă sperie. Pentru că riscăm să ne trezim cu soluții care nu pot fi implementate.
Așa cum s-a întâmplat cu impozitarea proprietăților conform grilei notarilor, care n-a putut fi implementată. În plus, am văzut un studiul al Bancii Mondiale, ca de altfel și al FMI-ului, că de, instituțiile astea pare că au ajuns să facă strategiile fiscale în România, care, ele se bazează special pe cote progresive. Fără însă, că se uită doar din punct de vedere financiar, cât ar putea să aducă în plus, fără însă să facă o analiză a nevoi de înlocuire a sistemului bazat pe cota unică, care trebuie îmbunătățit. Și înlocuire cu cote progresive. Noi am avut impozite progresive până în 2004 și dacă ne uităm la veniturile aduse la buget de cotele progresive, care atunci erau mult mai mari decât ce analizează acum Banca Mondială, acele cote progresive au adus cu 20% mai puțin bani la buget ca pondere în timp, decât a adus cota unică”, conchide avocatul.