• Cancelarul Olaf Scholz pierde votul de încredere al Parlamentului german.
  • Prăbușirea cabinetului Scholz era previzibilă, după dezintegratea coaliției tripartite.
  • Germania va organiza alegeri anticipate pe 23 februarie.

Parlamentul Germaniei demite, prin retragerea încrederii, cancelarul federal Olaf Scholz. Guvernul său minoritar pierde un vot de încredere, ceea ce deschide calea pentru noi alegeri în februarie, conform Deutsche Welle.

Din cei 717 deputați care au votat, 207 susțin guvernul actual, iar 394 doresc plecarea cancelarului. Scholz avea nevoie de 367 de voturi pentru a rămâne în funcție.

Șefa Bundestagului, Bärbel Bas, va prezenta rezultatul președintelui Frank-Walter Steinmeier. Acesta va decide în câteva zile data alegerilor anticipate, care ar putea avea loc pe 23 februarie.

Titlurile zilei

CE URMEAZĂ PENTRU TIKTOK?
URMEAZĂ O COLABORARE GATES-TRUMP?
ROXANA CHIRIȚOIU MERGE LA DAVOS
CE SE ALEGE DE ENERGIE?
BM REDUCE PROGNOZA PENTRU ROMÂNIA
LOEWE ADUCE CRAFTED WORLD LA TOKYO

BACKGROUND

Olaf Scholz ar putea pierde luni un vot de încredere în parlament. Această înfrângere, planificată de cancelarul social-democrat, urmărește declanșarea alegerilor anticipate. Luna trecută, Scholz a dizolvat coaliția sa tripartită, conform Financial Times.

Scholz și aliații săi din Partidul Verzilor au pierdut majoritatea parlamentară în 6 noiembrie. Cancelarul SPD l-a demis pe ministrul de finanțe, Christian Lindner, liderul partidului liberal FDP. Decizia a venit după luni de dispute pe tema bugetului și pe fondul unor perspective economice tot mai sumbre pentru Germania, cea mai mare economie din zona euro.

„Într-o democraţie, alegătorii sunt cei care stabilesc direcţia politicii viitoare”, o spune Scholz.

Constituţia Germaniei, concepută pentru a preveni instabilitatea politică după turbulenţele Republicii de la Weimar din anii 1920-1930, prevede că un vot de încredere, pe care doar cancelarul îl poate iniţia, este principalul mecanism prin care parlamentul poate fi dizolvat, declanşând astfel alegeri anticipate.

Această procedură constituţională a fost utilizată de doar cinci ori din 1949, dintre care trei au dus la alegeri anticipate. Willy Brandt şi Helmut Kohl au câştigat ulterior şi au rămas cancelari, în timp ce Gerhard Schröder a pierdut în 2005 în faţa Angelei Merkel.

Germanii votează în plină criză economică

Un element surpriză în scenariul de luni este reprezentat de faptul că unii deputaţi ai partidului de extremă dreapta AfD spun că intenţionează să voteze în favoarea cancelarului. Strategia lor este de a amâna alegerile generale şi, implicit, victoria previzibilă a liderului CDU de centru-dreapta, Friedrich Merz, care conduce în sondaje. Merz doreşte să furnizeze rachete cu rază lungă de acţiune Ucrainei, o măsură pe care AfD o contestă.

După ce Scholz va pierde votul de încredere, preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, va putea confirma data alegerilor anticipate, programate pentru 23 februarie, începutul oficial al campaniei electorale.

Germanii vor fi chemaţi la urne în plină iarnă, într-un moment în care ţara se confruntă cu o economie stagnantă şi cu riscul impunerii unor tarife comerciale americane, ca urmare a revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

Partidul lui Scholz refuză să livreze rachete Taurus

Germania refuză să livreze rachete Taurus Ucrainei.

Partidul Social Democrat (SPD) confirmă decizia, și spune că este o măsură de prudență. Aceasta reprezintă o nouă piedică pentru dotarea Ucrainei cu arme și echipamente militare.

Scholz consideră că dacă ar trimite rachetele Germania ar fi implicată direct în conflict.

„Susținem decizia cancelarului Olaf Scholz de a nu livra rachetele de croazieră Taurus din stocurile Bundeswehr”, arată documentul SPD. „Orice livrare de arme trebuie realizată cu prudență și simț de răspundere”.