- Vineri vin revizuiri de rating pentru Croația, Polonia și România.
- Fitch a înrăutăţit perspectiva atribuită României la negativă.
- PIB-ul României crește doar cu 0,9% în 2024.
Analiștii Erste se așteaptă la o posibilă schimbare a perspectivei de rating pentru România, de la stabilă la negativă, din partea Moody’s, la finalul acestei săptămâni, arată un raport. Vineri, vin revizuiri de rating pentru Croația, Polonia și România. Ce spune Răzvan Botea, jurnalist la Ziarul Financiar, pentru Aleph Business?
Advertisment
Cum evită România poziția de junk?
„La cum arată lucrurile în prima lună, cel puțin, nu suntem foarte optimiști. Iar, cumva, schimbarea perspectivei de rating, da, este așteptată, pentru că agențiile de rating, în general investitorii, creditorii României au dat mai multe avertismente de-a lungul vremii și au spus „măi oameni, faceți ceva cu deficitul ăla bugetar, creșteți veniturile la buget, reduceți din cheltuieli astfel încât să dați încredere investitorilor că puteți returna banii respectivi”. Că despre asta este vorba, de fapt. Nu e neapărat gradul de îndatorare al țării.
România nu are un grad de îndatorare foarte mare. Avem o datorie publică cam de 54% din PIB, cred că e acum, sau 56% din PIB. Nu e uriaș. Japonia are datorie de 200% din PIB, de exemplu. Italia are datorie de vreo 150% din PIB, Grecia 180% din PIB. Noi avem un nivel destul de mic al datoriei publice. Dar nu asta este problema. Problema este capacitatea ta de rambursare a datoriei, adică nivelul veniturilor și cheltuielilor.
Titlurile zilei
Cum ar veni: degeaba ai un salariu foarte mare dacă tu ai niște cheltuieli foarte mari lunare și nu ți le acoperi din salariul respectiv. Automat, în momentul în care te împrumuți, capacitatea ta de rambursare a banilor este mai mică. Asta se întâmplă și în cazul României. Noi nu producem destui bani, statul nu produce destui bani, dar cheltuiește foarte mult. Și atunci automat nu poate rambursa banii respectivi.
Ori, agențiile de rating și investitorii de-a lungul timpului au tot spus că trebuie redus acest deficit bugetar, deci, crescută capacitatea de rambursare. Altfel vă creștem dobânzile, în cel mai bun caz, vă creștem dobânzile, în cel mai rău caz pur și simplu nu vă mai dăm bani că nu avem încredere că îi putem primi înapoi. Am văzut deja Fitch, Moody’s, două dintre cele trei agenții de rating, au înrăutățit perspectivele adică practic au dat un ultimatum și au spus vedeți că dacă nu rezolvați cu deficitul bugetar o să intrați la categoria junk” adică la categoria nerecomandată investițiilor, investitorilor.
Dobânzile, și așa mari, riscă să se dubleze. Și poate spui: Ce treabă am eu cu dobânzile la care se împrumută statul?. Dar ai, pentru că statul este principalul competitor pe piața creditelor din România. Statul atrage cei mai mulți bani din piața din România pentru că are cea mai mare nevoie. Ori, dacă statul se împrumută la dobânzi foarte mari, automat te vei împrumuta și tu la dobânzi foarte mari pentru că îți face concurență o bancă.
Și e logic să facă așa, sigur. Stă și gândește: Pentru ce să o împrumut eu pe Andreea Dobra să-și ia o casă, să o împrumut cu 5% pe an, când pot foarte bine să-l împrumut pe Ciolacu cu dobânzi de 7,5% pe an și în 5 ani îmi și dă bani înapoi? Adică, automat, trebuie să crească cumva, ori să nu mai dea credite companiilor pentru investiții și populație, ori pur și simplu să crească dobânzile.”, afirmă Botea.
Ce impact ar avea schimbarea perspectivei de rating pentru România?
„Ne afectează pe toți o retrogradare de rating. Ok, un impact imediat nu ar avea. Adică o să vedem, cu siguranță o să vedem o mică creștere a titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani. Adică, cumva, barometrul de împrumut pentru România. Dar asta nu înseamnă că vor crește dobânzile pe loc. Vă crește tranzacționarea lor pe piața secundară. Nu va fi cine știe ce. Pentru că, din nou, este un ultimatum. Nu este chiar o retrogradare. Dacă retrogradăm, adică intrăm la categoria junk, practic, din nou această schimbare de perspectivă este un avertisment.
Agențiile de rating vin și spun „Dacă nu reduceți deficitul și dacă, de exemplu, va ieși președinte Georgescu…”, este una dintre preocupările agențiilor de rating această situație politică să nu fie tensiune politică, să nu fie scena politică în aer, „…noi vom retrograda ratingul.” Deci este un avertisment, nu este o mișcare în sensul de retrogradare. De aceea un impact real imediat s-ar putea să aibă, emoțional vorbind: bursele se mișcă un pic, cum spuneam, titlurile de stat cu maturitate la 10 ani probabil se vor mișca un pic în sus. Dar după aceea se vor regla.
Problema este dacă noi continuăm cu acest deficit. Ne-am uitat pe datele pe ianuarie, sunt primele date care au venit pe 2025, și vedem deficitul bugetar cu 3 miliarde de lei mai mare decât a fost în ianuarie 2024, când pe tot anul noi am avut deficit de 8,7% in PIB. Și acum, în ianuarie 2025, deficitul este mai mare cu vreo 40% față de cât era în ianuarie anul trecut. Și Ciolacu spune foarte relaxat că e vorba de cheltuieli amânate de anul trecu.t Știm că în fiecare an amânați cheltuiele, știm asta! Și Comisia Europeană o știe, și toată lumea o știe. Ei amână cheltuielile ca să se poată încadra în deficit.
Dacă tu arunci o cheltuială dintr-un an într-altul, ea tot vine, te prinde din urmă cheltuiala aia. Deci la cum arată lucrurile pe ianuarie, nu suntem foarte optimiști. Dar să sperăm că se va redresa fără, atenție, și cu asta închei, fără măsuri drastice. Pentru că și aici e o problemă. Îți aduci aminte de 2010, poate. Nu erai în business în 2010, ca să zic așa, dar niște flashback-uri sau niște povești de la cineva sigur ți-au fost spuse, ne-au fost spuse, că și eu eram un copil atunci.
Au fost niște măsuri foarte dure ca să se reducă deficitul bugetar. S-au tăiat salariile bugetarilor, lor au crescut dobânzile foarte mult, la fel și cursul euro. Sperăm să nu fie la fel și acum.”, încheie Botea.