IESE INDUSTRIA DIN RECESIUNE? Dragoș Cabat, analist economic: Acum, când avem această problemă cu reînarmarea, cu siguranță vor însemna investitii multe, în special în domeniul militar, dar domeniul militar se leagă de foarte multe alte sectoare pe orizontală

• Industria Germaniei e principalul motor de creştere pentru România.
• În România, producția scade cu 3%/ianuarie.
• Producţia auto din România scade cu 5%/februarie.
• Producţia industrială a României scade cu 1,5%/2024.
• Guvernul prognoza pentru 2024 o scădere de doar 0,2%.
• În sectorul energetic, scăderea e de 4,7%/2024.
• 2024: Industria are contribuție 0 la creșterea PIB.
• CNP prognozează că industria are +0,5%/2025.

Așteptarea creează realitatea. Sunt speranţe ca industria României iese din recesiune în 2025, pe măsură ce industria europeană reîncepe creșterea. O spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, la ZF Live.

Industria zonei euro, dar mai ales industria Germaniei, este principalul motor de creştere pentru industria României. În aceste zone sunt principalele pieţe de export. Deci dacă piaţa europeană revine pe creştere, după ce Germania a fost în scădere timp de doi ani, şi industria României este împinsă în sus.

Industria României este în recesiune practic de şase ani. Datele din prima lună din 2025 indică în continuare o scădere a producţiei de 2,5%. Prognozele spun însă că până la finalul anului industria iese la liman. Atacarea pieţelor externe pentru producătorii români este vitală în procesul de revitalizare a industriei, mai spune Pogonaru.

Germania este cel mai important comercial al României pe zona de exporturi şi importuri, iar modul în care funcţionează economia germană impactează direct economia noastră.

Ce spune Dragoș Cabat, analist economic, pentru Aleph Business?

Cum vedeți revenirea industriei românești în 2025? Care sunt factorii principali care vor contribui la această recuperare?

„În mod normal nu existau așa semnale bune pentru anul acesta. Ele au venit în ultima săptămână, de când se pune din nou accentul atât de tare pe industria de armament din Uniunea Europeană. Și de aici cred că va veni atât creșterea economică din Germania, cât și creșterea economică, dacă va fi ea, sau pe partea de industrie, din România. Pentru că industria era în scădere în mod clar în Germania și nu existau motive pentru anul acesta să se inverseze acest ciclu de scădere.

De asemenea, nici în celelalte țări europene, industria nu avea performanțe foarte bune în ultimii doi ani, cam așa. În schimb, acum, pe când aveam această problemă cu reînarmarea, cu siguranță vor însemna investitii multe, în special în domeniul militar, dar domeniul militar se leagă de foarte multe alte sectoare pe orizontală. Și de aici va fi trasă în sus industria, în special în Germania, pentru că germanii se vor reindustrializa în primul rând, dar și Franța, Italia și țările din Estul Europei, Polonia, poate mai puțin Ungaria. Și vor ajunge și la noi în felul acesta ca și subcontractori”, spune el.

„Dar, al doilea factor pozitiv care ar putea apărea, ar fi de sigur că se încheie războiul din Ucraina și, sigur, ideal ar fi să încheie într-un mod bun și pentru ucraineni, dar, din punct de vedere economic, în orice fel s-ar încheia acest război va duce la o revigoare a economiei din zona Euro și din întreaga Uniune Europeană. În continuare, însă indiferent cum se va termina războiul, cu această componentă de renarmare a Europei, ceea ce va însemna investiții puternice, publice, din partea Guvernelor, în industria de armament, dar tot ce înseamnă orizontală.

Deci, toate celelalte industrii, de la siderurgie până la toate componentele care intră în producția de armament. Deci, România va avea și ea un loc în această ecuație și nu numai ca hub logistic, așa cum au spus politicienii noștri, cât și ca subcontractori pentru această industrie, în special industria de apărare, dar, în general, pentru industria Germaniei și acelorlalți parteneri comerciali importanți din Uniunea Europeană pe care îi are România”, adaugă el.

Ce impact are recesiunea prelungită a industriei asupra economiei românești și cum credeți că poate fi gestionată această perioadă de stagnare?

„Sigur că România se îndreaptă spre un statut de economie dezvoltată și atunci industria are un impact din ce în ce mai redus în economie. Serviciile sunt pe primul plan, apoi construcțiile, apoi industria și agricultura.

Cu toate acestea, pentru România ar trebui, sau soluția de a avea creștere economică sustenabilă, fără deficite bugetare foarte mari și fără deficite comerciale foarte mari, este să ne păstrăm un sector industrial puternic și să exportăm cât mai mult către partenerii noștri comerciali importanți, în special Germania, dar și Franța, Italia, și Marea Britanie, nu e ea neoropeană, dar tot așa o considerăm, și ceilalți parteneri importanți pe care îi are România și din vestul, dar și din zona centrală și est europeană”, spune el.

„Deci, soluția pentru noi este o integrare cât mai bună cu partenerii noștri europeni și singura posibilitate pentru România, de altfel, ca să creștem sustenabil, economic și, în același timp, să micșorăm deficitele, și deficitul bugetar și deficitul comercial, este să avem piețe de export pentru produsele industriale, deci pentru produsele pe care le producem în industrie, pentru că nu suntem încă la stadiul de a exporta foarte multe servicii și un alt fel de valoare adăugată pentru piețele din Uniunea Europeană”, adaugă el.

Cum pot producătorii români să-și adapteze strategiile pentru a răspunde cerințelor piețelor externe și pentru a revitaliza industria?

„În momentul acesta, mulți dintre producătorii români se cunosc, sunt integrați cu producătorii și cu partenerii lor din Uniunea Europeană. De multe ori pe partea de import, pentru că au importat echipamente, utilaje, tehnologie, sunt multe investiții străine în România.

Deci există un grad de integrare foarte mare, cel puțin pentru companiile mari și medii din România, mai puțin pentru companiile mici din sectorul IMM. Acestea, ca să se poată integra mai bine și să se poată cunoaște mai bine cu partenerii străini, ar trebui fie să fie ajutați la nivelul organizațiilor patronale, care nu prea sunt foarte active. Sunt active mult la televizor, la radio, în declarația ta, dar mai puțin în realitate, în fapte reale.

Fie să participe pur și simplu ei, dar asta este un cost, este the hard way, este varianta grea de a ajunge pe piețele europene și internaționale, să participe la toate congresele, la toate expozițiile și la toate simpozioanele care se întâmplă în Uniunea Europeană sau la nivel mondial. Dar, încă o dată, aceasta este varianta complicată, pentru că înseamnă costuri care de multe ori pentru temele mici și mijlocii se justifică cu greu”, spune el.