Florin Pogonaru, AOAR: Industria României ar putea ieși din recesiune în 2025

• Industria Germaniei este principalul motor al industriei României.
• Atacarea piețelor externe în procesul de revenire a industriei este vitală.
• Producţia industrială germană crește cu 2%/ianuarie..
• Pogonaru: Industria românească stagnează, dar nu e în scădere.
• Marile fabrici auto sunt esențiale pentru creșterea industrială.
• Exporturile românești depind de redresarea pieței europene.
• Germania alocă 1.000 mld. euro pentru relansare economică și reînarmare.

Germania, cel mai mare partener comercial al nostru, dă primele semne de revenire, iar asta ar putea împinge și economia românească în sus.

„Sper că vom ieşi din această scădere, dar că nu ne vom duce pe tobogan. Acum câteva luni discutam cu disperare ce se va întâmpla, pentru că Germania scade în continuare şi deodată vedem această euforie care se produce pe piaţa germană“, spune Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

Marii producători auto sunt cheia, dar riscurile rămân. Producţia industrială germană crește cu 2% în ianuarie față de decembrie, chiar dacă exporturile scad cu 2,5% în aceeași perioadă.

Ce spune Florin Pogonaru, președinte, AOAR, pentru Aleph Business?

De ce credeți că iese din recesiune industria româniei, care e de 6 ani în această situație și cum va arăta revitalizarea industriei europene, cum va arăta revenirea economiei Germaniei?

„Până acum toată economia României s-a bazat pe consum. Firmele din domeniul comerțului au fost campionii noștri, având marje de profit foarte mari, în timp ce firmele din industrie au fost cumva „Cenușăreasa”, nimeni nu s-a uitat la ele. Toată lumea se uită la consumul intern în loc să se concentreze pe exporturi. Cred că s-a ajuns, cel puțin în ceea ce privește mediul de afaceri, la o înțelegere bună a acestui lucru. Faptul că nu se mai poate continua fără industrie și fără o industrie orientată spre exporturi.

Mă uit la grupul industrial în care sunt implicat și văd cum oamenii, inclusiv conducerea executivă, simt că este nevoie să ieșim spre industrie. De aceea sunt unul dintre optimistii care crede că ne-am trezit și că ieșim din capcana creșterii pe bază de consum și datorii, și vom începe încet să ne orientăm spre dezvoltarea industriei. Dar acest lucru trebuie făcut cu reforme clare și stimulente concrete, pentru că nu va veni de la sine”, spune el.

„Ne trebuie stabilitate și predictibilitate legislativă. Nu poți planifica investiții industriale serioase dacă politicile fiscale, cele de mediu sau de muncă se schimbă de la an la an. Este nevoie de stimularea investițiilor în retehnologizare. Aș propune, de exemplu, crearea unui program național de tip RABLA pentru industrie, cu fonduri nereambursabile pentru companiile care își modernizează echipamentele. Există astfel de programe în alte țări europene, precum în Italia.

Nu poți avea o industrie cu valoare adăugată mare dacă nu introduci tehnologii noi, dacă nu adopți inovația. Iar asta nu o pot face doar firmele, trebuie să existe programe favorabile. În plus, trebuie să avem un acces mai bun la finanțare, să creăm linii de credit garantate de stat, cu dobânzi subvenționate pentru investiții industriale, nu doar pentru capital de lucru, și să simplificăm procedurile pentru accesarea fondurilor europene”, adaugă Pogonaru.

„Trebuie să renunțăm la ajutoarele de stat care favorizează în mod evident anumite întreprinderi din motive extra-economice. Continuând cu măsurile necesare, este evident că avem nevoie de un parteneriat între industrie și educație. Trebuie făcută reforma școlilor profesionale și a învățământului tehnic superior. Este necesar să oferim stimulente pentru angajarea tinerilor în industrie.

Ultima măsură importantă este susținerea producției locale în achizițiile publice. Trebuie să avem și să ne asumăm introducerea unui criteriu de sustenabilitate și contribuție locală în licitațiile publice, fără a încălca regulile Uniunii Europene. Trebuie să cumpărăm de la furnizori români care sunt competitivi și au prețuri în linie cu competiția europeană.

Deci, 2025 poate fi un an mai bun, dar doar dacă România face din industrie o prioritate națională reală, nu doar una declarativă. Trebuie o reindustrializare inteligentă, sustenabilă și ancorată în lanțuri europene de valoare adăugată. Și acest lucru se poate face doar dacă avem curaj și dacă factorul politic își asumă această direcție”, continuă el.

Industria auto este barometrul economiei noastre, dar a început anul cu stângul, cu o scădere a producției. Ce perspective are în 2025?

„Sigur că revenirea este posibilă, dar nu este garantată. Suntem sub presiune din mai multe direcții. Cererea scăzută din vest, în special din Germania, care traversează o perioadă destul de grea, inclusiv prin reconversia de la industria auto la industria de apărare, este un factor important. Al doilea factor este tranziția către electromobilitate, care necesită adaptări masive din partea furnizorilor.

România a pierdut o serie de industrii și investiții străine în domeniul pieselor auto, pentru că nu s-a adaptat la electromobilitate. În plus, presiunile pe costuri, energie, salarii și transporturi sunt mari. Ne confruntăm cu probleme de costuri la energie și cu un sistem de furnizare a energiei nefiabil. La fabrica noastră din Buftea, de exemplu, sunt frecvente întreruperile de curent, iar repunerea mașinilor în funcțiune durează câte șase ore de fiecare dată. Cum poți să fii competitiv în aceste condiții?”, spune el.

„Totuși, există și semnale pozitive. Grupuri mari, precum Renault, Ford și Continental, nu au plecat, ba chiar investesc în digitalizare și în componente pentru vehicule electrice. De asemenea, producătorii de baterii și subansamble pentru vehicule electrice încep să vadă în România o alternativă mai ieftină decât Germania sau Cehia.

Totuși, trebuie să ne schimbăm puțin atitudinea. Cea mai mare problemă a economiei românești rămâne valoarea adăugată mică. Am început ca furnizori, dar am ajuns să fim subfurnizori și încă păstrăm această mentalitate. Este esențial să ne asumăm riscuri și să ne deschidem către noile tehnologii. De exemplu, în PNRR există un program pentru digitalizarea IMM-urilor, care este oferit gratuit. S-a lansat chemarea pentru înscriere, dar s-a prelungit de mai multe ori pentru că IMM-urile românești nu se înscriu. Avem o problemă de mentalitate la nivelul mediului de afaceri, iar acest lucru trebuie recunoscut și schimbat”, conchide Pogonaru.