- IT-ul închiriază birouri de peste 800.000 mp în ultimii cinci ani.
- Sectorul IT generează peste 35% din cererea nouă de birouri.
- Sectorul de producție și din industrie ocupă 9,2% din volum.
- Domeniul farmaceutic și medical ocupă 95.200 mp, 9% din volum.
- Stocul comercial se ridică la circa 4,51 mil./metri pătrați.
- Rata medie de neocupare se situează la 13,8%.
- În București, rata medie de neocupare scade la final de 2024 la 14,2%.
- Chiria de referință în București atinge un nivel maxim de 21 €/mp/lună.
- Clădirile noi, cu amprentă redusă de CO2, pot atrage noi companii.
- Păduroiu, ONE: în următorii 3-4 ani se vor livra puține proiecte noi.
- CPI Property Group România are un portofoliu de circa 340.000 mp.
Clădirile de birouri aduc investiţii. Dacă nu vin în Bucureşti, banii vor merge către alte ţări, este una din concluziile conferinței ZF Tendinţe în piaţa de birouri 2025.
Advertisment
Marile companii care cresc an de an cu sute sau mii de angajaţi nu mai au unde să se extindă în Bucureşti din cauza lipsei de noi proiecte, în condiţiile în care Primăria Capitalei blochează autorizaţiile de construire, spun marii dezvoltatori. Tot ei spun că banii destinaţi proiectelor din România sunt redirecţionaţi către alte pieţe.
Sectorul IT generează peste 35% din cererea nouă de birouri, iar în această perioadă au fost tranzacționate 375.730 mp la nivel naţional, de departe cel mai dinamic domeniu.
Titlurile zilei
Ce spune Gabriel Blăniță, director asociat la Colliers România, pentru Aleph Business?
„Cererea din zona de IT influențează pozitiv piața de birouri, însă trebuie spus că, anul trecut, față de anii anteriori proporția IT-ului a scăzut ușor în totalul cererii, de la peste 40% la circa 37% anul trecut.
Un lucru demn de menționat este că cererea nouă, cea care reprezintă cereri noi din partea companiilor sau extinderi, a fost și ea mai scăzută decât media ultimilor ani, în același timp, însă, oferta de noi clădiri a fost cea mai redusă din ultimii 20 de ani, doar 16.000 de metri pătrați au fost livrați anul trecut în București”, spune el.
Cum vede Blăniță evoluția chiriilor și a ratei de neocupare în București?
„Ceea ce se întâmplă cu oferta foarte scăzută de clădiri noi, pune cu siguranță presiune pe chirii, în special pe clădirile din zonele bune, conectate la metrou și cu calitate foarte bună a specificațiilor tehnice.
Este demn de menționat faptul că, deși rata de neocupare a scăzut, e la circa 13% în prezent, față de 15,5% anul trecut, în același timp această rată de neocupare este concentrată în doar câteva clădiri din întreaga piață”, adaugă el.
„Adică, din circa 200 de clădiri moderne de spații de birouri în București, 10 din clădirile astea au împreună peste 2/3 din totalul vacancy-ului din piață. Asta înseamnă că clădirile cele mai noi, cele mai bune, au vacancy foarte scăzut, iar pentru companiile care caută spații în aceste birouri, va fi din cei ce mai greu să găsească un loc liber, presiunea pe chirii va crește și ne așteptăm să vedem, pentru aceste clădiri cele mai căutate, să vedem o creștere de chirii în continuare, chiar susținută”, spune Blăniță.
În contextul în care clădirile verzi devin tot mai atractive pentru companii, ce rol joacă sustenabilitatea în deciziile chiriașilor și cât de pregătită este piața locală să susțină această tendință?
„Sustenabilitatea joacă un rol foarte important, pentru că din ce în ce mai multe companii au anumite target-uri de a atinge zero carbon într-o anumită perioadă, în 20, în 30, în 40 de ani. Însă decizia de a închiria un spațiu de birou e o decizie pe termen lung, și de aceea se uită încă din prezent să-și atingă aceste obiective și prin specificațiile clădirilor în care au spațiul de birou.
Aici clădirile cele mai noi au un avantaj, pentru că au implementat cele mai noi tehnologii în materie de construcții, de ventilație, de utilizare a apei, a curentului electric. Pentru clădirile vechi trebuie să facă investiții noi pentru a ține pasuri cu cererile din ce în ce mai ridicate ale chiriașilor pe această zonă”, conchide Blăniță.