Care sunt consecințele retrogradării ratingului de credit pentru România?

• Retrogradările afectează obligațiunile, acțiunile și costurile de finanțare ale României.
• Investitorii și băncile ar putea suferi pierderi din cauza riscului crescut, potrivit lui Divo Pulitika, Fund Manager, InterCapital Asset Management
• Creșterea costurilor de finanțare ar putea forța Guvernul să implementeze măsuri fiscale stricte, inclusiv creșteri de taxe.

Retrogradările recente ale perspectivei ratingului de credit al României de la Stabil la Negativ de către Fitch, pe 24 decembrie 2024, și S&P, pe 24 ianuarie 2025, subliniază îngrijorările tot mai mari cu privire stabilitatea fiscală și economică a țării.

Deși aceste modificări nu echivalează încă cu o reducere a ratingului propriu-zis, ele reprezintă un semnal de avertizare clar și un posibil precursor al unei retrogradări în categoria speculativă (junk), în cazul în care tendințele fiscale și macroeconomice nu se aliniază așteptărilor.

Implicațiile acestor decizii se vor resimți în piața obligațiunilor și a acțiunilor din România, în finanțele guvernamentale și în percepția generală a investitorilor.

Care este impactul asupra pieței obligațiunilor?

Piața obligațiunilor este cea mai expusă unei eventuale retrogradări, reflectă ajustări atât fundamentale, cât și tehnice.

Investitorii instituționali, precum fondurile de pensii și companiile de asigurări, care sunt adesea restricționați de la deținerea obligațiunilor cu rating junk, ar putea fi nevoiți să vândă obligațiunile românești dacă două sau mai multe agenții retrogradează ratingul la nivel speculativ.

Chiar și schimbarea perspectivei determină deja unele repoziționări timpurii, pe măsură ce investitorii anticipează posibile retrogradări suplimentare.

În prezent, obligațiunile românești denominate în euro, cu scadența la 10 ani, se tranzacționează la un randament de 5,96%, ceea ce reprezintă un spread de 351 de puncte de bază (bps) peste obligațiunile germane, echivalent cu 3,51% peste Germania.

Acest nivel este deja ridicat în comparație cu alte state din regiune, precum Ungaria (184 bps; 1,84%) sau Grecia (89 bps; 0,89%), semn că piețele încep să încorporeze un risc mai mare.

Istoric, spread-ul obligațiunilor românești atinge un vârf de aproape 600 bps în 2022, în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina. Dacă acest nivel revine, randamentele ar putea ajunge la 8,4%, ceea ce ar conduce la o scădere estimată de 16% a prețurilor obligațiunilor.

În cazul în care bariera psihologică a unui randament de 10% ar fi depășită, prețurile obligațiunilor ar putea scădea cu până la 26%.

O astfel de scădere ar duce la o creștere directă a costurilor de împrumut pentru România, întrucât randamentele mai mari la obligațiunile existente s-ar traduce prin dobânzi mai ridicate pentru noile emisiuni de datorie.

Primul test important va avea loc pe 21 februarie 2025, când Fitch va actualiza ratingul României.

Care este impactul asupra pieței de acțiuni și sectorului bancar?

Deși retrogradările ratingului de credit nu afectează în mod direct piețele de acțiuni, impactul mai larg asupra sentimentului investitorilor poate influența prețurile acțiunilor.

O percepție negativă asupra României ar putea duce la ieșiri de capital și la evaluări mai scăzute pe Bursa de Valori București (BVB).

Dintr-o perspectivă fundamentală, băncile românești, care dețin volume semnificative de obligațiuni suverane, ar putea fi afectate negativ la nivelul bilanțurilor.

O scădere a prețului obligațiunilor le-ar diminua valoarea deținerilor, ceea ce s-ar putea reflecta în pierderi contabile.

Băncile mari, precum Banca Transilvania și BRD, componente principale ale indicelui BET, ar putea întâmpina dificultăți, însă amploarea impactului este dificil de estimat în lipsa unor informații publice clare despre structura deținerilor lor de obligațiuni, monedele și scadențele acestora.

Care sunt posibilele măsuri guvernamentale și impactul fiscal?

În plus, guvernele recurg adesea la creșteri de taxe în perioade de criză fiscală și vizează în special sectoarele cu profitabilitate ridicată, precum cel energetic și cel bancar.

România are un istoric al unor astfel de măsuri, așa cum se întâmplă în decembrie 2018, când „taxa pe lăcomie” determină o scădere de aproape 20% a valorii de piață a Băncii Transilvania într-o singură zi.

Creșteri potențiale ale taxelor pe profitul companiilor, dividende sau sectoare specifice ar afecta în mod disproporționat companiile din indicele BET, dacă luăm în calcul ponderea ridicată a băncilor (aproape 30% din indice) și a companiilor din energie (aproape 50%).

De exemplu, o creștere a taxei pe dividende de la 8% la 10% ar reduce randamentul brut al indicelui BET cu 0,11 puncte procentuale.

Similar, o majorare a impozitului pe profit de la 16% la 20% ar putea face acțiunile românești cu 5% mai scumpe, și ar reduce atractivitatea acestora pentru investitori.

Care sunt perspectivele economice și implicațiile pe termen lung?

O retrogradare a ratingului de credit ar obliga Guvernul României să plătească mult mai mult pentru finanțarea datoriei, ceea ce ar putea duce la măsuri bugetare mai stricte.

Deficitul bugetar estimat pentru 2025 este de 7%, în linie cu așteptările pieței, însă menținerea disciplinei fiscale va fi esențială pentru a evita noi retrogradări.

Creșterea costurilor de finanțare ar putea determina Guvernul să accelereze colectarea taxelor sau să introducă impozite noi, inclusiv asupra consumului sau proprietății.

Deși astfel de măsuri ar putea stabiliza conturile fiscale pe termen mediu, ele riscă să încetinească activitatea economică pe termen scurt, mai ales într-un context în care România se confruntă deja cu o creștere mai lentă a PIB, estimată la 2,5% în 2025.

În ciuda acestor riscuri imediate, este important de menționat că o retrogradare nu echivalează cu un colaps economic.

Dacă guvernul reușește să implementeze reformele fiscale necesare fără a recurge la taxe excesive sau contraproductive, piața de acțiuni s-ar putea redresa după eventuale vânzări pe termen scurt.

Traiectoria economică pe termen lung a României, susținută de fonduri europene și reforme structurale, rămâne mai importantă decât volatilitatea temporară determinată de sentimentul pieței.

Evoluția viitoare va depinde în mare măsură de capacitatea Guvernului de a demonstra disciplină fiscală și de a recâștiga încrederea investitorilor.