Anul 2025 aduce schimbări globale, instabilitate economică și provocări politice majore

• Lumea intră în 2025 într-o perioadă de transformări complexe.
• Războiul din Ucraina și ascensiunea extremei drepte în Europa pun unitatea continentului la încercare.
• România se confruntă cu presiuni economice și politice majore, un guvern fragil, nemulțumiri sociale și riscul retrogradării economice pe fondul tensiunilor interne și al alegerilor prezidențiale.

Anul 2025 începe cu numeroase întrebări și puține răspunsuri. Lumea traversează un val de schimbări, contestații și proteste sociale, însoțite de transformări politice și economice al căror impact rămâne incert, scrie ZF.

Cum influențează schimbările globale statutul economic și politic al principalelor puteri mondiale?

Donald Trump revine la Casa Albă, sprijinit de victoria obținută în alegeri, și generează o confruntare atât pe plan intern, cât și internațional. Acesta revendică recunoașterea rolului Americii ca principal apărător al lumii occidentale globale.

China, a doua mare putere economică a lumii și principală piață de export pentru Europa timp de trei decenii, încearcă să evite recesiunea, dar se confruntă cu o presiune imensă asupra viabilității modelului său economic.

Europa, considerată cel mai bun loc de trăit, încearcă să se reformeze, dar nu face pași concreți în această direcție. Raportul Draghi rămâne neutilizat, fiind deja pus deoparte.

Germania, motorul economic al Europei, traversează dificultăți sociale, politice și economice și se pregătește pentru o eră de schimbări structurale. Lipsa accesului la resursele energetice din Rusia, relațiile tensionate cu Statele Unite și declinul Chinei ca piață principală de export reduc capacitatea Germaniei de a conduce Europa. Industria auto, un simbol al economiei germane, caută direcții pentru viitor, în timp ce presiunile interne pentru creșterea datoriei publice, necesare investițiilor în infrastructura deteriorată, afectează stabilitatea. În plus, perspectivele alegerilor anticipate adaugă incertitudine asupra situației interne a țării.

Franța își pierde influența pe plan extern, în timp ce Emmanuel Macron se concentrează mai mult pe supraviețuirea politică internă decât pe rolul de lider al Europei. Italia, condusă de Giorgia Meloni, pare să își consolideze relațiile cu americanii, însă capacitatea italienilor de a prelua rolul de lideri ai schimbărilor din Europa rămâne limitată.

Cum afectează ascensiunea extremei drepte și războiul din Ucraina viitorul Europei și al României?

Extrema dreaptă, în diverse forme, câștigă tot mai mult teren în Europa, aducând în prim-plan teme precum imigrația, securitatea, creșterea economică, salariile, datoriile publice, suveranismul și impactul creșterii exponențiale a turismului, care începe să devină o povară pentru continent. Unitatea Europei, în actualul său format, este constant pusă la încercare.

Războiul din Ucraina continuă, susținut de armele și finanțarea oferite ucrainenilor. Deși rușii sunt epuizați, superioritatea numerică și capacitatea lui Putin de a mobiliza mai mulți oameni pentru front pot reprezenta un avantaj decisiv.

Pentru România, finalul războiului din Ucraina nu poate fi un subiect indiferent, deoarece pacea nu va fi una simplă, limitată la cele două țări implicate.

Poate Europa să facă față provocărilor geopolitice fără sprijinul Statelor Unite?

Pentru noi și pentru Europa, este esențial ca americanii să rămână implicați în conflict și să nu se retragă brusc, așa cum s-a întâmplat în Afganistan. Europa nu dispune de experiența militară, forța politică și capacitatea economică necesare pentru a prelua rolul americanilor în prima linie.

Economiile mondiale vor evolua diferit, cu Statele Unite în creștere, susținute de forța puternică a mediului de afaceri. Un președinte orientat către susținerea afacerilor va consolida și mai mult economia și sistemul financiar american.

China va continua să se confrunte cu propriile probleme interne, în timp ce India va înregistra o creștere semnificativă, iar Statele Unite vor încerca să transforme India într-un partener strategic asemănător celui pe care l-au avut cu China. Europa va stagna economic, chiar dacă dobânzile la euro vor scădea.

Acest context geopolitic definește începutul anului 2025, în care România va fi supusă unor provocări majore pe plan politic, social și economic. Guvernul Ciolacu 2 va resimți o presiune socială considerabilă, amplificată de efectele Ordonanței „Trenuleț” sau ale austerității, care afectează poziția politică a coaliției de guvernare – PSD, PNL, UDMR și minorități. Majoritatea fragilă de doar 11 voturi poate deveni oricând insuficientă pentru menținerea stabilității politice.

Va rezista Guvernul Ciolacu 2 presiunilor politice și sociale din anul 2025?

Dacă viitorul președinte al României nu va proveni din coaliția guvernamentală, șansele Guvernului Ciolacu 2 de a rezista vor deveni aproape nule.

Partidele suveraniste câștigă teren pe fondul nemulțumirii generate de Ordonanța Austerității și vor continua să crească în popularitate pe măsură ce alegerile prezidențiale se apropie.

Ratingul de țară al României este deja sub presiunea retrogradării la categoria „Junk”, nerecomandată investițiilor. Acest scenariu ar putea deveni realitate dacă scena politică se va destabiliza, Guvernul Ciolacu 2 va cădea, iar programul de guvernare și măsurile planificate nu vor mai fi aplicate.