- Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere Guvernului, într-un nou comunicat de presă, amânarea cu un an a eliminării facilităților fiscale pentru angajații din sectorul agroalimentar și aplicarea „taxei pe stâlp” pentru mijloacele fixe legate de producția agricolă.
- Exportul de materii prime agricole cu valoare adăugată mică și importul de produse alimentare finite afectează negativ economia românească și crește dependența de importuri.
- Măsurile fiscale propuse pot duce la falimente în masă în agricultură și procesare, iar în 2025, sectorul agroalimentar poate înregistra o prăbușire care ar afecta întreaga economie, cu risc de recesiune majoră.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din organizațiile Federația Națională PRO AGRO, LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), UNCSV (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal), și AFF (Asociația Forța Fermierilor), solicită Guvernului amânarea cu un an a prevederilor din „Ordonanța-Trenuleț” care au impact în sectorul agroalimentar: eliminarea facilităților pentru angajații din agricultură și industria alimentară, precum și aplicarea „taxei pe stâlp” pentru mijloacele fixe care au legătură cu producția agricolă, scrie Alianța în noul comunicat de presă.
Advertisment
Dezechilibrul comercial agroalimentar afectează economia românească
Unul dintre subiectele centrale ale campaniei electorale recent încheiate dar și al campaniei pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este și va fi dezechilibrul cronic al balanței comerciale cu produse agroalimentare.
Romănia exportă materii prime agricole, cu valoare adăugată mică, și importă produse alimentare, finite, cu valoare adăugată mare. Acest dezechilibru are un impact direct asupra consumatorului final, asupra fiecărui român.
Titlurile zilei
Schimbările guvernamentale bruște pot prăbuși mediul de afaceri din agricultură
Pentru întreg mediul de afaceri din agricultura românească este nevoie ca o schimbare guvernamentală să nu aducă același tip de schimbări pripite, propuse de pe azi pe mâine, scrie comunicatul.
Firmele și-au făcut planurile de afaceri și bugetele cu mult timp înainte, iar astfel de măsuri fiscale vor dezechilibra totul.
Mediul de agribusiness este bulversat de contextul agroclimatic și regional, astfel că propunem amânarea măsurilor fiscale care vor prăbuși mediul de afaceri din agricultură.
Care este impactul măsurilor fiscale dăunătoare sectorului agroalimentar?
Antreprenorii din agricultură și din industria alimentară avertizează Guvernul și coaliția politică care îl susține că efectele introducerii măsurilor fiscale dăunătoare sectorului agroalimentar vor avea rezultate catastrofale pentru fiecare român, indiferent că activează sau nu în acest sector.
O balanță comercială cu produse agroalimentare și mai deformată decât în prezent, subminarea gravă a securității alimentare prin dependența masivă de importuri, falimentele în lanț din agricultură și din procesare, stoparea marilor investiții în sector, toate acestea se vor vedea în cifrele dezastruoase ale execuției bugetare din următoarele luni și, mai grav, îi vor vulnerabiliza și îi vor înfuria și mai tare pe români.
Care sunt riscurile fiscale pentru 2025?
În condițiile unui an agricol 2024 extrem de dificil, în care mulți fermieri evită, milimetric, insolvența, anul 2025 va însemna lacăt pe majoritatea fermelor din România, dacă aceste măsuri fiscale, care sunt propuse peste noapte, vor fi și adoptate. Drept urmare, „taxa pe stâlp” în agricultură va aduce zero încasări la bugetul de stat.
Alianța cere amânarea eliminării facilităților pentru angajați pentru salvarea sectorului agroalimentar
Facilitățile pentru angajații din sectorul agroalimentar sunt ntroduse recent, în comparație cu sectorul IT și construcții. Alianța consideră că este o decizie rezonabilă amânarea cu un an a eliminării acestor facilități pentru agricultură și industrie alimentară, pentru a permite și antreprenorilor din acest sector să rămână pe linia de plutire în 2025.
Agricultura și industria alimentară reprezintă peste 12% din PIB-ul României, iar o prăbușire a acestor ramuri economice înseamnă garantat recesiune economică majoră în 2025.