Adrian Negrescu, economist: Ideea de a unifica impozitul pe salarii cu contribuția la sănătate ascunde, de fapt, o altă bombă fiscală, pregătită de guvern, preluarea pilonului 2 de pensii

• Guvernul ar putea folosi unificarea impozitului pe salarii cu contribuția la sănătate ca pretext pentru a acapara fondurile private de pensii, spune Adrian Negrescu pe LinkedIn.
• Banii destinați sănătății ar putea fi redirecționați pentru acoperirea deficitului bugetar și ar afecta astfel serviciile medicale.
• Cele 150,85 miliarde lei din Pilonul II, inclusiv câștigurile din investiții, ar putea fi preluate de stat pentru a finanța cheltuieli nesustenabile.

„Ideea de a unifica impozitul pe salarii cu contribuția la sănătate ascunde, de fapt, o altă bombă fiscală, pregătită de guvern, și anume preluarea pilonului 2 de pensii”, scrie Adrian Negrescu pe LinkedIn.

Ministerul Finanțelor Publice demonstrează, astfel, disperarea de a găsi surse noi de finanțare, fără a ține cont de principiile fiscale fundamentale, precum trasabilitatea, neutralitatea și predictibilitatea.

Care este impactul asupra sistemului de sănătate?

Noua politică va permite guvernului să redirecționeze fondurile destinate sănătății pentru acoperirea deficitului bugetar.

Acest lucru ar putea duce la o scădere a veniturilor salariaților și la reducerea reală a sumelor alocate sistemului public de sănătate.

În loc să fie folosiți exclusiv pentru îngrijirea medicală, banii din contribuții ar putea finanța salarii bugetare, pensii și proiecte guvernamentale discutabile.

Este un experiment fiscal?

Această strategie, comparabilă cu politicile economice instabile ale unor state subdezvoltate, ar putea fi doar primul pas spre un obiectiv și mai ambițios.

Există riscul ca statul să adopte o ordonanță prin care să fuzioneze contribuțiile din Pilonul I cu Pilonul II, astfel încât să poată acoperi majorările de pensii adoptate fără o sursă clară de finanțare.

Care este miza?

Pilonul II de pensii, format din șapte fonduri private obligatorii, administrează în prezent 150,85 miliarde lei (30,3 miliarde euro) și înregistrează o creștere de 19% față de anul precedent.

Aproximativ 30% din aceste sume provin din câștigurile obținute prin investiții, ceea ce înseamnă că statul ar putea avea un interes major în preluarea acestor fonduri pentru a compensa dezechilibrele bugetare.

Pe măsură ce deficitul bugetar se adâncește și alternativele de finanțare devin tot mai limitate, există posibilitatea ca statul să își dorească să „administreze” Pilonul II și să confiște astfel economiile contribuabililor sub pretextul unei reforme fiscale necesare.