Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general, UNSAR: Noi ce vrem să completăm și să sprijinim statul cu proiecte, campanii și măsuri care să ne ajute ca nouă, împreună, pe ansamblu, ca societate, să ne meargă mai bine

• Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general, UNSAR: Noi ce vrem să completăm și să sprijinim statul cu proiecte, campanii și măsuri care să ne ajute ca nouă, împreună, pe ansamblu, ca societate, să ne meargă mai bine.
• În România, o familie se confruntă cu un deficit mediu de protecție socială de 154.000 lei în caz de eveniment neprevăzut, cu o creștere de 17% față de anul anterior.
• Creșterea PIB-ului și salariilor din ultimul deceniu nu reduce inegalitățile, accentuează polarizarea socială în accesul la sănătate, educație, locuințe și echilibrul muncă-viață personală.

Alexandru Ciuncan, președintele UNSAR, atrage atenția că prosperitatea este esențială pentru o societate rezilientă. În România, o familie are, în medie, un deficit de protecție socială de 154.000 lei în cazul unor evenimente neașteptate, o sumă în creștere cu 17% față de anul trecut.

Deși bunăstarea percepută este peste medie, susținută de dublarea PIB-ului și creșterea salariilor în ultimul deceniu, inegalitățile în accesul la sănătate, educație, locuințe și echilibrul muncă-viață personală accentuează polarizarea socială.

Pentru a răspunde acestei provocări, UNSAR propune Cartea Albă a Bunăstării, un document strategic pentru următorii 10 ani, axat pe trei piloni principali: sănătatea, educația și bunăstarea socială.

Ce spune Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general, UNSAR?

„Credem că, în primul rând, este nevoie în această perioadă deloc lipsită de provocări de o dezbatere națională despre cum putem să construim această România a bunăstării. O Românie în care, evident, oamenii să trăiască mai bine, protejați, în siguranță și în echilibru. Iar UNSAR, adică Asociația Asigurătorilor din România, a inițiat această alianță pentru că noi credem că avem un rol cheie ca industrie în construirea unei societăți reziliente.

Ce înseamnă asta? A unei societăți care să facă față șocurilor de toate tipurile. Iar reziliența e în mod direct legată de prosperitate, adică de bunăstare. Și aici ai nevoie de o viziune ambițioasă, evident, dar ai nevoie de o viziune coerentă.

Încercăm să construim această platformă colaborativă, din care deja fac parte 25 de autorități publice, instituții, companii private, reprezentanți ai societății civile, cetățeni — platformă în care fiecare, dacă vreți, să aducă ceva în plus pentru o Românie mai sigură. Evident, nu putem să ne ocupăm de lucruri care nu sunt în puterea noastră și care sunt în avantajul statului. Nu ne propunem să luăm locul autorităților.

Noi ce vrem să facem este să completăm și să sprijinim statul cu proiecte, campanii și măsuri care să ne ajute ca nouă, împreună, pe ansamblu, ca societate, să ne meargă mai bine. Și am pornit în această călătorie pentru că am văzut niște statistici. În primul rând, am văzut că fiecărei familii din România îi lipsesc 154.000 de lei pentru a-și menține nivelul de trai atunci când trece printr-o situație neprevăzută, situație cu impact negativ.

Și aici, din păcate, ne referim la accidente, la îmbolnăviri, decese. Această cifră de 154.000 de lei care, în medie, ne lipsește, e în creștere cu 17% față de 2023. Asta ar fi o primă perspectivă. A doua perspectivă, dacă vreți, ne uităm la tot ceea ce înseamnă speranța de viață a românilor.

Suntem undeva la, conform Eurostat, 76,4 ani ca speranță medie de viață în România, față de peste 81 de ani, medie la nivelul european. Putem să ne uităm și pe sănătate, unde alocăm 7,5% din produsul intern brut pe sănătate față de 9, 10, 11, chiar 12% în alte state. Deci, astea sunt cifrele, astea sunt cele de la care am pornit.

Am lansat și o cercetare sociologică, un index, dacă vreți, al bunăstării, un barometru al bunăstării românilor realizat împreună cu cei de la IRES ca să vedem cum percep românii bunăstarea lor și ce putem să facem împreună pe trei dimensiuni: pe zona de sănătate, pe zona de educație și pe pilonul social.

Dacă ne uităm și mă întorc aici la zona de asigurări, din păcate nu suntem foarte bine protejați. Uitați, cam 62% dintre europeni spun că și-au protejat locuințele printr-o asigurare. În România, cam 17% din locuințe au asigurare facultativă, care te protejează complet, și cam 25% asigurare obligatorie.

Dacă ne uităm la asigurări de viață, avem cam 2 milioane, peste 2 milioane de români protejați de o poliță de asigurare de viață. Înseamnă că, în medie, cam 10% dintre români au asigurare de viață. În medie europeană, undeva la 18%. Însă, lucrurile sunt în dinamică.

Aceste cifre, uitați, la asigurările de viață, vedem o creștere a numărului de polițe de 13% de la an la an. Deci cifrele sunt îmbucurătoare. Trebuie doar să accelerăm viteza cu care ne protejăm cetățenii și creștem această reziliență, dacă vreți, pentru că acesta este dezideratul alianței pentru bunăstare.

Încă o dată, ca să ajungem la bunăstare, trebuie, în primul rând, să putem să facem față unor șocuri și vedem ce se întâmplă pe toate palierele, de la schimbări climatice până la ce se întâmplă în viața de zi cu zi”, spune el.