• 1 Mai e declarat Ziua Muncii în 1889, în urma protestelor muncitorilor din Chicago.
  • În România, prima celebrare are loc în 1890 și devine sărbătoare propagandistică în comunism.
  • Azi, românii marchează 1 Mai prin grătare, ieșiri și relaxare, fără conotații politice.

Ziua de 1 Mai este, în prezent, o sărbătoare legală în România și în multe alte țări din lume. Deși își are originile în mișcările muncitorești pentru drepturi și condiții mai bune de muncă, astăzi această zi este asociată mai mult cu timpul liber și destinderea. Românii o marchează prin ieșiri în natură, minivacanțe sau grătare în familie și o transformă într-o tradiție relaxantă, cu accent pe socializare și petrecere.

Care e istoria sărbătorii de 1 Mai?

Ziua de 1 Mai ia naștere în Statele Unite, unde, în 1886, sute de mii de muncitori declanșează o grevă națională pentru reducerea zilei de muncă la opt ore. Cea mai mare demonstrație are loc la Chicago, iar conflictul escaladează în Piața Haymarket, unde o explozie și schimburi de focuri provoacă victime de ambele părți. În urma acestor evenimente, Congresul Internaționalei Socialiste proclamă în 1889 ziua de 1 Mai drept Zi Internațională a Muncii, în memoria celor care își pierd viața în aceste confruntări.

În România, sărbătoarea este celebrată pentru prima dată în 1890, iar în perioada comunistă capătă o amploare propagandistică uriașă. Statul organizează parade, manifestații și defilări grandioase. După 1990, sărbătoarea își pierde caracterul politic și devine prilej de relaxare, cu ieșiri la iarbă verde, mare sau munte, ce se transformă într-o tradiție socială anuală.

Titlurile zilei

Averile miliardarilor cresc accelerat
CE URMEAZĂ PE BVB?
Memecoins exploatează tragedia lui Charlie Kirk
Aurul scade cu 0,5% la 3.671 dolari pe uncie
DRUID AI OBȚINE 32 MIL. DOLARI FINANȚARE

Care e istoria micilor?

Micii apar în secolul al XIX-lea, la hanul „La Iordachi” din București. Povestea spune că, rămas fără mațe pentru cârnați, Iordache Ionescu decide să pună carnea direct pe grătar. Astfel se nasc mititeii. Preparatul se bucură de un succes rapid, iar scriitorul și satiristul Nicolae T. Orășanu le dă numele „mititei” și inventează un întreg vocabular gastronomic umoristic în jurul meniului.

Rețeta se inspiră din tradiții balcanice, iar micii românești includ condimente precum chimenul și ienibaharul. Mititeii ajung inclusiv la Expoziția de la Paris, unde reprezintă cu succes bucătăria românească. Cu timpul, devin simbolul neoficial al Zilei Muncii și sunt nelipsiți de pe grătarele românilor în fiecare 1 Mai.

Unde mănânci cei mai buni mici în București?

Terasa Obor

Când vine vorba de mititei, Terasa Obor din Piața Obor e un reper clar. Se află între hala nouă și cea veche de carne, iar în weekend o recunoști ușor după coadă sau după fumul grătarelor.

Caru’ cu Bere

În Centrul Vechi al Bucureștiului, micii sunt preparați după o rețetă veche din 1920. Se ung cu mujdei și se prăjesc pe jar încins, apoi sunt întorși de trei ori pentru a-și păstra suculența și a prinde crustă, fără să se usuce.

Ciotoianu Grill

Ciotoianu, aflat pe o stradă din Popești-Leordeni, e cunoscut pentru micii mari și bine gătiți, alături de alte cărnuri pentru grătar. Din 2023, are și o locație în Drumul Taberei 115 și oferă aceeași calitate fără drumul până în afara orașului.