Oana Botolan, managing partner la CTeam Human Capital: Supracalificarea, după cum știm, din păcate câteodată sperie

• Un absolvent Princeton a depus peste 2.300 de aplicații fără un job stabil.
• În România, șomajul în rândul tinerilor ajunge la 29,9%.
• Inteligența artificială poate elimina candidați supracalificați.

Piața muncii din România îți oferă mai puține oportunități de angajare, chiar dacă ai studii superioare și competențe specializate. În trimestrul al doilea din 2026, numărul posturilor vacante a scăzut la 26.461, cu 15,5% sub nivelul din aceeași perioadă a anului precedent. Oana Botolan, managing partner la CTeam Human Capital, explică de ce diplomele nu mai sunt suficiente pentru a obține un loc de muncă și cum filtrele automate de recrutare pot elimina candidați valoroși.

Piața muncii arată că studiile superioare nu garantează angajarea

Poți avea un doctorat la Princeton și o cercetare citată de Comitetul Nobel, fără să reușești să obții un loc de muncă stabil. Este cazul lui Jack Weis, absolvent de inginerie chimică.

La 30 de ani, Weis a depus peste 2.300 de aplicații în doi ani. Cercetarea sa despre formarea gheții a fost citată în materialele asociate Premiului Nobel pentru Fizică din 2024. Cu toate acestea, nu a reușit să obțină un loc de muncă stabil.

Oana Botolan consideră că exemplul este unul extrem, dar reflectă o problemă reală a recrutării.

„Dar acesta este un exemplu, vă dați seama, într-adevăr un exemplu extrem de vizibil, aș spune, dar foarte nișat, pentru că vorbim despre o specializare, o supra-specializare într-un domeniu, da, în inginerie chimică, deci într-un domeniu foarte de nișă.”

Potrivit specialistei, dificultățile nu sunt limitate la candidații cu pregătire academică excepțională. Absolvenții care caută primul loc de muncă și profesioniștii cu specializări restrânse pot întâmpina obstacole asemănătoare.

Piața muncii din România are mai puține posturi disponibile pentru candidați

Datele Institutului Național de Statistică arată că rata șomajului a ajuns la 6,8% în trimestrul al doilea din 2026. În rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, indicatorul a urcat la 29,9%.

În aceeași perioadă, în economie au fost înregistrate 26.461 de locuri de muncă vacante. Numărul este cu 15,5% mai mic decât în trimestrul al doilea din 2025, potrivit datelor INS analizate de Ziarul Financiar.

Problema nu ține doar de numărul posturilor, ci și de compatibilitatea acestora cu pregătirea candidaților.

„Pentru că, într-adevăr, vedem că există posturi deschise, dar nu neapărat sunt exact în domeniile sau pentru nivelul unde sunt cei mai mulți candidați”, explică Oana Botolan.

Astfel, poți avea competențele necesare pentru o anumită profesie, dar să găsești prea puține oportunități în domeniul tău. Diferența dintre cererea și oferta de muncă limitează opțiunile candidaților, inclusiv ale celor cu studii superioare.

Absolvenții de facultate găsesc puține oportunități în ofertele angajatorilor

Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că, la 16 septembrie 2026, angajatorii declaraseră 34.645 de posturi disponibile.

Dintre acestea, numai 2.110, aproximativ 6%, erau destinate persoanelor cu studii superioare. Cele mai multe oferte vizau candidați fără studii sau cu studii primare și gimnaziale.

Aceste cifre descriu structura ofertelor raportate către ANOFM, nu întreaga piață a recrutării. Totuși, ele evidențiază un dezechilibru între nivelul de pregătire al unor candidați și posturile disponibile.

Oana Botolan atrage atenția că posturile cu cerințe reduse de calificare nu reprezintă neapărat alternative potrivite pentru absolvenții de facultate.

„Și e clar că trebuie să ne înarmăm cu foarte multă răbdare și cu toată pregătirea, ce mai multă pregătire de luptă, pentru că va dura mai mult să găsim un job, indiferent cât de bune sunt școlile pe care le-am terminat.”

În opinia sa, procesul de angajare necesită mai multă răbdare, inclusiv pentru candidații care au absolvit instituții de învățământ prestigioase.

Inteligența artificială poate elimina candidații înainte de interviu

O altă problemă identificată de Oana Botolan este utilizarea sistemelor automate de selecție a candidaților.

Companiile folosesc instrumente de filtrare a CV-urilor și aplicații bazate pe inteligență artificială. Aceste tehnologii pot simplifica procesele de recrutare, dar specialista avertizează că pot limita evaluarea potențialului profesional.

„Pentru că, într-adevăr, există motoare de filtrare, există aplicații care sunt făcute cu ajutorul inteligenței artificiale și nu neapărat se întâmplă suficient de mult o recunoaștere a potențialului unui candidat.”

În astfel de procese, un candidat poate fi respins înainte să aibă posibilitatea unui dialog direct cu angajatorul. Experiența și competențele sale pot fi evaluate prin criterii automate care nu surprind toate particularitățile profilului profesional.

Oana Botolan atrage atenția și asupra unui efect paradoxal: pregătirea avansată poate deveni un dezavantaj.

„Și atunci supracalificarea, după cum știm, din păcate câteodată sperie și poate să nu treacă de motoarele și de roboții de selecție folosiți de mulți dintre angajatori.”

Declarația evidențiază riscul ca un candidat cu pregătire peste cerințele postului să nu treacă de selecția inițială. Acesta este un risc identificat de specialistă, nu o dovadă că toate sistemele automate resping candidații supracalificați.

Piața muncii din România pune presiune pe candidații cu studii superioare

Dificultățile de recrutare descrise de Oana Botolan apar într-un context în care companiile au mai puține posturi disponibile, iar candidații concurează pentru oportunități care nu corespund întotdeauna pregătirii lor.

În Statele Unite, cazul lui Jack Weis arată cât de lung poate deveni procesul de căutare a unui loc de muncă. În România, datele despre șomajul tinerilor și structura ofertelor ANOFM indică obstacole diferite, dar relevante pentru absolvenții de studii superioare.

Specialista subliniază că există diferențe între nivelurile de calificare solicitate de angajatori și cele ale persoanelor care caută un post.

„Și aici sunt, într-adevăr, discrepanțe.”

Pentru tine, dacă îți cauți un loc de muncă, diploma rămâne o dovadă a pregătirii profesionale, dar nu garantează accesul la un interviu. Potrivit analizei Oanei Botolan, durata procesului de recrutare și compatibilitatea dintre specializare și posturile disponibile devin obstacole importante. Filtrele automate pot adăuga încă o etapă dificilă pentru candidații cu experiență și studii avansate.