Auzim deseori menționat termenul de vin natural, ce înseamnă el? Fără a fi un termen legal definit, îl putem considera ca fiind o filozofie sau un curent, mai degrabă decât o categorie oficială de vin.
Conceptul de bază este acela de a „lăsa strugurii să își facă treaba”, adică intervenții minimale atât în plantație, cât și în cramă. Să le luăm pe rând:
Advertisment
În plantație: vița este lăsată să se dezvolte natural, fără utilizarea de pesticide, îngrășăminte sau insecticide de sinteză (chimice). Nu este obligatoriu ca plantația să fie certificată ecologic/organic sau biodinamic (vezi episodul cu „Tipuri de Viticultură”), ideea este să avem un echilibru între plantă, sol și climă. De cele mai multe ori, vinurile naturale folosesc struguri organici (ecologici). Un vin organic nu este obligatoriu și natural, fiindcă în cramă regulile sunt mai permisive în ce privește intervențiile asupra vinului (cum ar fi utilizarea sulfiților în doze foarte mici).
În cramă: fermentația alcoolică se face exclusiv cu drojdii sălbatice (cele de pe pielița strugurilor sau din mediul cramei), folosirea culturilor de drojdii obținute în laborator este exclusă; nu se folosesc sulfiți (cel mai important conservant și antioxidant în cazul vinurilor convenționale sau organice) sau alți aditivi, iar vinul este manevrat gentil, cu filtrări și condiționări minimale.
Ce înseamnă asta în pahar? Aspectul poate fi tulbure, uneori chiar cu sedimente, arome sălbatice, imprevizibile (asemănătoare cu cele din cidru, note de zer), uneori un ușor perlaj. Aciditatea este vibrantă, taninurile neslefuite, iar vinul se deschide din ce în ce mai mult pe măsură ce este aerat — dovadă că vinul este viu.
Unii îl apreciază pentru caracter, autenticitate și expresivitatea locului de unde provine și a soiului de strugure, alții îl consideră capricios și imprevizibil. Oricum am lua-o, este un stil care merită explorat.