Vorbim azi despre cum obținem vinurile roșii. Un element-cheie este acela de a extrage taninuri, culoare și arome la nivelul dorit, în funcție de stilul de vin ce se va produce.

După desciorchinare și zdrobire, pentru a extrage mai multă culoare și arome din pielițe, tatăl oenolog lasă strugurii să macereze în contact cu mustul, la o temperatură suficient de joasă ca fermentația alcoolică să nu se declanșeze. Se numește „macerare prefermentativă”.

Urmează fermentația alcoolică, unde tipul de vas (tanc de inox sau cuve de beton), precum și temperatura la care aceasta are loc, influențează câtă culoare și taninuri putem extrage.
Dacă lăsăm acest proces să se desfășoare liber, la suprafața vasului se va forma și pluti o „căciulă” (formată din pielițele, sâmburii și pulpa boabelor), făcând ca mustul de dedesubt să extragă puțină culoare și arome din pielițe.

Titlurile zilei

Averile miliardarilor cresc accelerat
CE URMEAZĂ PE BVB?
Memecoins exploatează tragedia lui Charlie Kirk
Aurul scade cu 0,5% la 3.671 dolari pe uncie
DRUID AI OBȚINE 32 MIL. DOLARI FINANȚARE

Ei bine, „tatăl” oenolog poate proceda la scufundarea manuală a căciulii, omogenizând mustuiala și permițând mustului să extragă mai multă culoare, arome și taninuri. Rata de extracție este direct proporțională cu frecvența și intensitatea cu care scufundăm „căciula”.

Și, de parcă nu ar fi suficient, după fermentația alcoolică, care poate dura și câteva săptămâni, pentru o și mai bună și intensă extracție de taninuri (sunt mai solubili în alcool), vinurile ce se doresc a beneficia de învechire în sticlă mai stau în contact cu pielița pentru încă câteva săptămâni — macerare postfermentativă.

Abia apoi se drenează vinul de pe pielițe (vin ravac, vă amintiți?), iar ce a rămas merge către presă, obținând vinul de presă.

Urmează maturarea vinului, și ea opțională, în funcție de potențialul de învechire al vinului. Aici oenologul decide tipul de vas (cuve de beton, butoaie de stejar etc.) și perioada de maturare în acesta.

Simplu, nu? Doar pe hârtie.