Funcție de stilul dorit de vin alb ce se dorește a fi produs, „tatăl” oenolog are la dispoziție mai multe variante, fiecare din ele având un impact diferit asupra vinului final.
Advertisment
Contactul mustului cu pielița este opțional și aplicat de oenolog în cazul unor struguri aromatici (Riesling, Muscat etc.), rezultatul final fiind o intensitate aromatică mai mare și o textură mai fină a vinurilor obținute din astfel de soiuri.
În cazul vinurilor Orange, contactul cu pielița este mai îndelungat și poate continua și în timpul fermentației alcoolice. Vă reamintesc, vinurile Orange sunt vinuri din struguri albi, dar obținute folosind tehnologia pentru vinuri roșii.
Clarificarea sau sedimentarea mustului este și ea o operațiune opțională. După presare, mustul conține fragmente de celule provenite din pieliță sau pulpă. Acestea produc efecte aromatice favorabile prin fermentația alcoolică, de ex. în cazul unui Chardonnay premium, dar nu sunt de dorit în cazul unui vin obținut din struguri aromatici sau când dorim să punem în evidență caracterul varietal al soiului.
Titlurile zilei
Urmează obligatoriu fermentația alcoolică; aici temperatura și tipul de vas în care are loc își pun amprenta asupra stilului final de vin.
Ei bine, mai avem opțiuni:
Maturarea pe drojdii fine: după fermentația alcoolică, drojdiile mor și se depun pe fundul vasului. Prin amestecarea lor în vin (bâtonnage), acesta capătă note de pâine, aluat, vinul câștigă în corpolență și complexitate.
Conversia malolactică este obligatorie la un vin roșu, dar opțională în cazul unuia alb. E declanșată de o bacterie (de acid lactic) și, dacă se dorește a avea loc, convertește acidul malic din vin (asemănător sucului de mere) în cel lactic, dând vinului note de unt, smântână și complexitate aromatică.
La final, tot inspirația și mâna oenologului duc la producerea unui vin care să ne încânte cu adevărat.
Noroc, continuăm săptămâna viitoare.