Asamblarea/cupajarea vinurilor se poate face în orice etapă a maturării vinurilor. Într-o măsură mai mare sau mai mică, cam toate vinurile sunt niște cupaje, fiind rare cazurile când mustul strugurilor proveniți de pe o singură parcelă este fermentat și maturat într-un singur tip de vas și, ulterior, îmbuteliat fără a fi cupajat/asamblat.
Advertisment
Practic, oenologul asamblează:
- vinuri obținute din diferite varietăți de struguri;
- vinuri din ani de recoltă diferiți;
- vinuri din aceeași varietate de struguri, recoltați însă de pe parcele cu expoziție, sol, altitudini diferite;
- vinuri ce au parcurs procese de vinificație diferite, înțelegând aici vase de fermentare și maturare diferite, tehnici de vinificație (conversie malolactică, maturarea pe drojdii fine ș.a.).
De ce face toate acestea? Păi… pentru a obține vinuri echilibrate din punct de vedere al raportului zahăr–fruct vs. aciditate–taninuri și tărie alcoolică.
Titlurile zilei
Să ne reamintim: echilibrul vinului se referă la modul în care diversele elemente structurale ale vinului se combină între ele. Nu este vorba despre nivelul absolut al fiecărei componente, ci despre modul în care se integrează elementele, modul în care „dansează” pentru a crea o experiență completă.
Pentru a da complexitate vinului final, asamblând, ca exemplu, un vin din struguri cu profil aromatic de fructe roșii cu unul axat pe fructe negre, sau vinuri maturate în tancuri de inox cu altele care au petrecut timp în butoaie de stejar, de vârste și dimensiuni diferite. Vinul câștigă astfel în complexitate aromatică, corp, taninuri.
Pentru a păstra consistența în stilul vinului de la un an de recoltă la altul. Regiuni ca Bordeaux sau Champagne folosesc aproape regulat cupajarea, știut fiind faptul că variațiile de vreme de la un an de recoltă la altul sunt semnificative.
Și, nu în ultimul rând, pentru a atinge și un obiectiv de preț.