Compania ta nu îți este o familie. Compania sau organizația ta nu îți este și nici nu îți va fi ca o familie. Și e bine să fie așa.
De fiecare dată când am auzit enunțul „noi suntem o familie” eram de fapt în culturi care nu numai că nu reprezentau grija aspirațională a familiei, dar erau chiar nesănătoase. Familia nu se alege. Compania da.
Advertisment
Indiferent cum se comportă membrii familiei cu mine, indiferent cât de incompatibili suntem la nivel de valori, tot o familie rămânem. Din organizații însă pot pleca când sunt tratat ca o resursă, când oamenii nu se comportă uman cu mine sau când simt o incompatibilitate de valori.
Putem avea relații apropiate, de prietenie la muncă? Absolut. Doar că într-o cultură sănătoasă nimeni nu va folosi relația personală bună ca o pârghie de influență sau negociere.Nimeni nu îți va spune că trebuie să treci cu vederea anumite lucruri, pentru că, nu-i așa, suntem prieteni.
Una dintre cele mai nesănătoase relații de-ale mele cu un manager a venit exact pentru că el se comporta decent și prietenos la nivel de relație și aparent clădea o prietenie cu mine, însă în paralel era un manager groaznic, care evita orice conflict și făcea absolut totul „ca să fie bine”, indiferent de ce dezechilibre genera binele acesta. Iar, evident, prietenia a dispărut în secunda în care am plecat din organizația respectivă.
În culturi sănătoase nu avem nevoie să umplem goluri cu declarații pompoase despre cum suntem noi o familie. Nu este nevoie să simulăm prietenii ca să ne asigurăm că indiferent ce am face, colegii o să ne susțină.
În culturile sănătoase ne asumăm cine suntem. Ne asumăm faptele și deciziile noastre. Dacă vi se spune altfel, poate merită să vă uitați la cultura voastră reală.