Fini sunt! Totul pornește de la taxele mari pe muncă, pe salariu

Scandalul izbucnit pe piață legat de schimbările fiscale pe care le pregătește guvernul ca să salveze deficitul bugetar, readuce în discuție pentru a n-a oară taxele mari pe salarii, adică pe muncă, din România. La noi, discuțiile dintre companii și angajați se poartă întotdeauna la nivelul salariului net, cât ia un anagajat în mână la finalul lunii. Cât este salariul brut, adică cu tot cu taxe și impozite, ține de companie, de angajator. El trebuie să acopere diferența.

În acest moment, dintr-un salariu brut al unui angajat, 45% reprezintă taxele, adică 10% impozitul pe venit, 25% CAS, adică pentru pensie și 10% CASS, adică pentru sănătate. Pe lângă aceste taxe plătite de angajat, și compania mai are de plătit 2%. Toată lumea recunoaște că 45% taxe și impozite dintr-un salariu este mult, prea mult, mai ales comparativ cu taxele plătite de o companie pentru activitatea ei, respectiv 16% impozit pe profit și 8% impozit pe dividende, adică 24%. Deci pe muncă taxele sunt de 47% versus 24% pe capital. Pentru că taxele pe muncă sut mari, toată lumea vrea facilități fiscale și toată lumea încearcă să găsească alte forme de plată, iar de aici începe scandalul. IT-iștii nu plătesc acel 10% impozit pe venit, în construcții, agricultură și industria alimentară facilitățile fiscale înseamnă reducerea CAS de la 25% la 21,5%, un CASS zero și un impozit pe venit zero.

Adică în final, dintr-un salariu brut în construcții, agricultură și industria alimentară, taxele și impozitele reprezintă numai 21,5% față de 45% cât plătesc ceilalți. De asemenea, microîntreprinderile, PFA-urile, contractele de colaborare, contractele de drepturi de autor, sunt folosite mai mult pentru plata unor venituri salariale constante decât pentru plata unor venituri aleatorii. Toate aceste forme au în spate taxe mai mici. Niciun guvern nu vrea să discute și să schimbe filozofia taxării, adică să reducă taxele pe muncă pentru a nu mai exista toate aceste scandaluri și subterfugii fiscale. Când se dau toate aceste facilități fiscale, cei vizați sunt bucuroși, dar când se discută să se ia, cum este cazul acum, toată lumea protestează.