Poate nu suntem în cea mai bună situație și formă economică, dar nici nu este un dezastru. Am avut și avem o scădere a puterii de cumpărare, adică creșterea prețurilor a depășit creșterea salariilor, dar nici nu am asistat la o scădere a salariilor în termeni nominali, cum s-a întâmplat în 2009 – 2010 – 2011.
Din punct de vedere economic, după mai multe trimestre de scădere, în trimestrul al doilea am văzut o oarecare stabilizare a situației. Față de trimestrul I, am avut o creștere economică 0, deci nu am fost pe minus ca în trimestrele anterioare. În trimestrul al treilea, aflat în plină desfășurare, analiștii se așteaptă să înregistrăm prima creștere economică după o lungă perioadă de incertitudine. Spre exemplu, ING are o prognoză de +0,8% în T3 față de T2 și, cu puțin mai mult noroc, am putea avea și o creștere economică în T4 de 0,6% față de T3.
După un an de zile în care a stat la peste 10%, inflația a scăzut în august la 6,2% față de august 2025. Ceea ce este un semnal îmbucurător, chiar dacă vine mai mult dintr-o chestie statistică.
Problema este însă că va fi mult mai greu să se reducă inflația de la 6% la 4% decât a fost de la 10% la 6%. Economia, prețurile sunt lovite în acest moment de creșterea barilului de petrol, care a depășit 100 de dolari, un nivel pe care nimeni nu-l prognoza la începutul anului.
Tensiunile de la arabi și din Iran sunt din ce în ce mai mari, iar americanii par să fie prinși într-o situație din care nu știu cum să iasă, mai ales că această creștere a prețurilor la energie afectează și economia americană.
Pe lângă tensiunile legate de prețurile la petrol și gaze, acum lumea începe să devină îngrijorată de creșterea dobânzilor în marile economii occidentale, SUA și Europa. Cu o dobândă de 4% la obligațiunile germane și de 5% la titlurile de stat americane, bugetele statelor rezistă mai greu. Chiar dacă inflația a scăzut și putem spera la revenirea creșterii economice, România se împrumută scump, mult mai scump și nu prea cred că ne vom împrumuta mai ieftin în viitorul apropiat.
Guvernul, indiferent de numele lui, va trebui să plătească dobânzi de peste 7% la lei și de peste 6% la euro ca să facă rost de bani pentru finanțarea deficitului, care continuă să fie mare, și pentru refinanțarea împrumuturilor care ajung la scadență. Suntem într-un echilibru macroeconomic extrem de firav, putem derapa foarte ușor, iar incertitudinea politică, stabilitatea guvernamentală, credibilitatea politicienilor nu ne ajută deloc. Iar totul are un cost, mare, pe care îl plătim cu toții.
Advertisment