Dacă inflația și creșterea dobânzilor îi ridică mari probleme, în privința cursului valutar leu/euro și a rezervelor valutare, Mugur Isărescu poate sta liniștit, cel puțin acum. Într-un an de criză, de fapt de crize, cu războiul la graniță, cu recesiunea care bântuie în Occident, la București cursul leu/euro este stabil, iar rezerva valutară a BNR, de fapt administrată de BNR, a crescut în octombrie la cel mai ridicat nivel, ajungând la 46,2 miliarde de euro, cu 2,5 miliarde de euro mai mult decât în septembrie.

Dacă punem la socoteală și rezerva de aur, de 5,4 miliarde de euro, România a ajuns să aibă o rezervă internațională care depășește pentru prima dată 50 de miliarde de euro, ajungând la 51,7 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istoria României. Față de acum un deceniu, de la criza anterioară, rezerva s-a dublat. Imediat după izbugnirea războiului din Ucraina, când exista o presiune imensă la cumpărarea de valută, iar toată lumea voia să schimbe banii din lei în euro, Banca Națională a intervenit în piață cu 6-10 miliarde de euro, conform estimărilor analiștilor, pentru a stabiliza piața și cursul, care la casele de schimb ajunsese la 5,4 lei pentru un euro.

Dar în lunile următoare piața și-a revenit, iar BNR a început să cumpere din nou valută, reîntregindu-și astfel rezerva valutară. Acum, problema lui Isărescu este să nu scadă cursul valutar, nu să crească, pentru în piață intră valută, și există o presiune mai mare la vânzare decât la cumpărare. De la 4,95 lei pentru un euro, cursul a scăzut la BNR la 4,82 lei pentru un euro, apoi a crescut la 4,92 lei pentru un euro, iar acum a scăzut la 4,88 lei pentru un euro. BNR spune că nu intervine în piață, iar cursul este stabilit liber pe baza cererii și ofertei.

Titlurile zilei

CARE-I IMPACTUL ECONOMIC?
COPIII SEPHORA FAC DEZASTRU

Având în vedere dezechilibrele economice, inflație, deficit bugetar mare, deficit comercial foarte mare, importurile fiind mai mari decât exporturile cu 35 miliarde de euro, ne-am fi așteptat ca acest curs valutar să crească, dar nu este așa.

Sper să nu regretăm mai încolo această stabilitate a cursului, așa cum s-a întâmplat în criza anterioară, când ne-am trezit ca avem prea mari datorii de plătit în valută, ca avem un deficit comercial prea mare, total nesustenabil, iar finanțările în valută au dispărut peste noapte. Teoretic, banii care vor curge de la Bruxelles prin PNRR și fonduri europene ar trebui să ne asigure finanțarea în valută, creșterea rezervelor valutare și stabilitatea cursului. Dar până atunci, să vedem ce va fi la anul.