Pentru guvern, creșterea inflației din 2021, și mai ales din 2022, a fost un lucru foarte bun din punct de vedere al bugetului, al încasărilor bugetare. Creșterea prețurilor din economie înseamnă în final încasări mai mari la buget, pentru că același procent de taxe și impozite se aplică la un preț mai mare. Încasările cresc imediat, iar cheltuielile cresc, dar nu imediat, și nu în același ritm. Este adevărat că această creștere a inflației înseamnă scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, pentru că salariile nu acoperă imediat creșterea prețurilor. Scăderea puterii de cumpărare se vede în reducerea numărului de produse achiziționate, deci scăderea volumului.
Dar de cele mai multe ori creșterea prețurilor acoperă scăderea de volum aproduselor și serviciilor cumpărate de populație. Este ceea ce s-a întâmplat în 2022. Cu toate crizele care ne-au lovit, cu războiul din Ucraina, bugetul de stat nu prea a avut probleme în 2022, datorită creșterii inflației și stabilității cursului valutar leu/euro.
Problemele pentru buget, deci pentru guvern, încep să apară atunci când inflația scade, când încasările nu mai cresc atât de mult, iar din spate vin cheltuielile în creștere, care au fost amânate. Inflația este programată să scadă la jumătate în acest an, în România, de la 16% la 7%, dar asta nu înseamnă creșterea automată a volumului de produse și servicii achiziționate de consumatori. Iar acest lucru va afecta bugetul. Deja în ianuarie, vedem cum încasările din TVA au crescut cu numai 2%. Când inflația scade, apar presiunile pe creșterea salariilor, care trebuie să recupereze din pierderile de putere de cumpărare înregistrate în anii anteriori.
Din păcate, companiile și statul vor fi suspuse unor presiuni puternice în acest an, și nu vor mai avea ca debușeu, ca un colac de salvare, creșterea substanțială a inflației.
Advertisment