Fini sunt! 1 Mai în cifre

În 30 de ani productivitatea angajatului român a crescut de la 2.300 de euro la 50.000 de euro. Cum sărbătorește România 1 mai, Ziua Internațională a  Muncii, în anul de grație 2022: în date statistice avem 5,015 milioane de angajați în economie și  mai avem vreo două milioane de români în țară, apți de muncă, dar care nu lucrează. Probabil că au venituri din altă parte, iar a avea un job fix, în care să te scoli dimineață, reprezintă o corvoadă.

În ultimii cinci ani, România s-a învârtit în jurul a 5 milioane de angajați, cei mai mulți fiind în 2019, de 5,164 milioane de angajați. Anul trecut am scăzut la 4,987 milioane de angajați. Istoric, acești ani sunt cei mai buni din punct de vedere economic pentru România. Spre exemplu, anul trecut, am avut un PIB de 240 miliarde de euro, adică valoare adăugată în economie, iar dacă împărțim la numărul de angajați rezultă un PIB per angajat de 48.000 de euro.

Aceste date statistice nu spun nimic dacă nu ne uităm în trecut. Spre exemplu, cel mai bun an economic al perioadei comuniste a fost 1988, cu un PIB de 60 de miliarde de euro, dar împărțit la 7,8 milioane de angajați, adică 7.700 de euro per angajat.

Căderea comunismului a însemnat o prăbușire economică care a ținut un deceniu. În 1992, PIB-ul scăzuse la 15 miliarde de euro, cu 6,6 milioane de angajați, adică aveam 2.300 de euro per angajat.

Între 1990 și 2000 a fost o perioadă cruntă pentru economia românească, care  pierdut două milioane de locuri de muncă și a câștigat un milion de șomeri. Restul a început să plece la muncă în străinătate.

După anul 2000, odată cu apariția investițiilor străine și mai ales cu decizia istorică ca România să intre în NATO și Uniunea Europeană, lucrurile s-au schimbat radical din punct de vedere economic. În 2000 aveam un PIB de 40 miliarde de euro, cu 4,6 milioane de angajați, adică 8.700 de euro per angajat.

În anul 2008 am ajuns la un PIB de 139 miliarde de euro, adică de 3,5 ori mai mult, la un număr de numai 4,7 milioane de angajați, ceea ce a însemnat  29.000 de euro per angajat, adică de 3,5 ori mai mult. A urmat criza economică, care ne-a dus la reducerea PIB-ului până la 118 miliarde de euro în 2009, după care, pe fondul stabilității cursului, în urma imensului împrumut de la FMI, de 20 miliarde de euro, economia a început să își revină an de an.

Între 2009 și 2021, PIB-ul a crescut de la 118 miliarde de euro la 240 de miliarde de euro, adică s-a dublat, în timp ce numărul de angajați a crescut cu numai 200.000, adică cu numai 5%. În acest an ne îndreptăm spre un PIB de 260 de miliarde de euro, cu 5,1 milioane de angajați, adică 50.000 de euro per angajat.

În 30 de ani, PIB-ul per angajat a crescut de la 2.300 de euro la 50.000 de euro, în timp ce salariul mediu a crescut de la 100 de euro, la 700 de euro. Când mai spune cineva că economia românească nu este productivă să se gândească la aceste date statistice. Trăiască ziua de 1 mai, ziua muncii capitaliste!