Miliardar, inventator, programator, antreprenor, filantrop. Acum și pasionat de modă. Când crezi că știi totul despre Elon Musk, e timpul să afli ceva nou. La prima ieșire publică de după preluarea Twitter, cel mai bogat om al planetei a analizat ținutele invitaților prezenți la Met Gala, eveniment la care a venit însoțit de mama sa. A remarcat câteva outfit-uri, dar nu i-a putut identifica și pe cei care le purtau. Nu e loc pentru toată lumea în mintea lui Musk, dar le face loc tuturor pe Twitter, platformă pe care o vrea cât mai incluzivă și mai deschisă pentru toate categoriile de oameni. Twitter va fi despre entertainment și fun, a spus Musk la Met Gala.
Advertisment
Economiștii de la Peterson Institute for International Economics arată cu degetul cuplul toxic al anului. Vladimir Putin și Xi Jinping. Rusia și China joacă un rol important în explozia inflației ce amenință întreaga lume. Chiar înainte de invazia în Ucraina, mai exact în 2021, autorităţile chineze au dat ordin marilor companii să oprească exporturile de îngrăşăminte „pentru a asigura stabilitatea şi aprovizionarea pieţei interne”. Toate aceste restricţii au dus la explozii de preţuri în alte colţuri ale lumii, de pe urma cărora a beneficiat DOAR China. Pe de altă parte, Rusia bombardează sistematic rutele de export pentru cerealele ucrainene, ba chiar fură din recolta țării invadate. Despre toate efectele economice negative care au apărut în ultimul an, cum e afectată piața agroalimentară și la ce vulnerabilități ar trebui să fim atenți, afli la „Ce câștig azi?”.
Eforturile de reducere a deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, conform angajamentelor asumate prin PNRR, vor fi mai mari decât se estima anterior, consideră economistul Ionuț Dumitru, care avertizează că ajustarea s-ar putea ridica la peste 6% din PIB, din cauza noilor tensiuni cu care se confruntă Europa și a impactul acestora asupra finanțelor publice: creșterea prețurilor la energie, creșterea costurilor de finanțare și lista poate continua. Veniturile fiscale sunt o slăbiciune foarte mare, capacitatea de intervenție a statului în momente de criză fiind extrem de redusă din cauza spațiului fiscal de manevră foarte redus. Veniturile fiscale ale României sunt de 27,6% din PIB, față de o medie europeană de 41% din PIB.
Titlurile zilei
România are, în ultimul an, cea mai agresivă scumpire din UE la motorină. O arată statisticile europene: un litru de motorină costa, în 25 aprilie, cu 59% mai mult decât cu un an în urmă. Şi la benzină România a bifat unul dintre cele mai agresive ritmuri de creştere în perioada analizată, de 39%. Ungaria, Slovenia şi Croaţia au apelat la plafonarea preţurilor la pompă, cu impact advers pe piaţă însă, iar alte state au renunţat la unele taxe pentru a-şi sprijini consumatorii. România întârzie să ia măsuri.
Cine sunt cei 7 care vor conduce până în 2026 consiliul de administraţie al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România, cu active de 125 mld. lei: Alături de veteranii Horia Ciorcilă, preşedinte, Thomas Grasse, Ivo Gueorguiev, Vasile Puşcaş şi Mirela-Ileana Bordea, în boardul Băncii Transilvania au intrat şi doi noi membri, respectiv Florin Predescu Vasvari și Lucina Stanceac-Vucinsca.
Rusia acoperă 32% din importurile de petrol în România. 51% dintre ele vin din Kazahstan și restul de 17%, din alte țări. Ponderea țițeiului rusesc în consumul total al României este de 22%. Noi am importat „aur negru” și produse petroliere de 4,7 miliarde de euro în 2021. Ce s-ar întâmpla dacă nu mai primim petrol rusesc? Aflăm, astăzi, de la specialiști.
Primele date ale execuţiei bugetare pun sub semnul întrebării programarea bugetului de stat şi consolidarea fiscală pe care Ministerul Finanţelor o voia pentru 2022: dacă în primele două luni din an încasările din TVA creşteau cu peste 47% de la an la an, în martie 2022 creşterea a fost de 23%, faţă de martie 2021. Din cauza situației din Ucraina sunt întârzieri de aprovizionare. Fără aprovizionare, nu s-a încasat nici TVA. În acest context, deficitul bugetar a făcut un salt, de la 9,5 miliarde de lei la 2 luni din an, la 15,7 miliarde de lei în martie 2022. Adică, 1,19% din PIB.
Datoria publică a României a depășit 50% din Produsul Intern Brut timp de două luni consecutiv și… continuă să crească. Guvernul e obligat, deci, să ia măsuri. E o premieră pe plan local care va duce la aplicarea prevederilor Legii cu privire la responsabilitate fiscal-bugetară. Zona privată trebuie și ea să intervină inclusiv dinspre piețele financiare nonbancare.