O vorbă din bătrâni spune că cizmarul n-are pantofi. Iar România, țară care produce intern 80% din necesarul de gaze, are cea mai scumpă energie din uniunea Europeană. Energia spot pentru vinerea trecută s-a vândută în România la uluitorul preţ de 709 euro/mega wat-oră, record istoric absolut, dar şi cel mai mare preţ spot la nivel european. Prețurile medii de 39 de euro pe mega wați-oră din 2020 sau de 111 euro/mega wat-oră din 2021, par acum un vis frumos. Partea cea mai rea este că cel mai probabil acest record istoric va fi doborât în curând. În ţările care au o strategie clară de combatere a creşterii galopante a preţului la energie, consumatorii sunt acum protejaţi. Un astfel de exemplu este Spania, unde vinerea trecută preţul spot al energiei era de 175 de euro pe mega wat-oră, iar sâmbătă, de 160 de euro/mega wat-oră. Cum am ajuns aici și ce soluții avem, discutăm în câteva minute. Începem!
Advertisment
Randy Kroszner, fost președinte FED, spune că deși la începutul discursului actualului președinte FED, Jerome Powell, de la Jackson Hole, piețele de capital nu știau cum să reacționeze, după discurs, au realizat că FED va continua cu o politică mai agresivă până vor scăpa total de inflație, chiar dacă asta poate însemna și o creștere a dobânzii cheie de 1%, conform așteptărilor în piețele de capital, care au înregistrat scăderi masive. În același timp și Banca Centrală Europeană consideră că inflația trebuie redusă semnificativ, iar pentru asta au crescut dobânda cheie cu 0,5% în iulie pentru prima dată după 11 ani. În afară de China și Japonia, inflația este prezentă în toate economiile mari ale lumii, spune Gita Gopinath, first deputy managing director la FMI. Ea se așteaptă ca inflația să mai persiste cel puțin 1 an, poate chiar 2.
România are o fereastră de oportunitate să-i determine pe o parte dintre românii care lucrează în afară să revină în ţară. Există în continuare o diferenţă între cât se câştigă în Vest faţă de cât se câştigă aici, dar această diferenţă s-a mai redus pentru că salariile au crescut în România în ultimii zece ani – salariul minim s-a triplat iar cel mediu mediu s-a dublat, în timp ce în Occident salariile au stat pe loc. În prezent, salariul mediu a ajuns la 3.600 de lei, adică 750 de euro. În Occident, chiar dacă salariile sunt mai mari cu 50-100%, preţurile sunt mai mari, chiria este mai mare, şcoala copiilor costă mai mult, iar în final banii pe care îi pui deoparte nu sunt atât de mulţi, asta dacă reuşeşti să pui bani deoparte. La prima estimare, 4-5 milioane de români ar fi în afară. Dacă măcar 20% ar putea fi convinşi să revină în ţară, ar fi ceva extraordinar, scrie Ziarul Financiar.
Titlurile zilei
Finanţele au avut venituri în valoare de 258 de mld. de lei în primele şapte luni din 2022, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, scrie ZF. În aceeaşi vreme, cheltuielile au fost de 285 mld. lei, în creştere cu 16%, un ritm superior faţă de primele şase luni din an, de 14%. Astfel, deficitul bugetar a crescut la 27 de mld. de lei, adică 1,94% din PIB, arată execuţia bugetului general consolidat la şapte luni din acest an. La TVA statul a încasat cu 22% mai mult în primele şapte luni din 2022, faţă de perioada similară din 2021. Creşterea, care este peste inflaţia de 15%, sugerează şi expansiunea consumului, principala ramură a PIB. Cu toate acestea, creşterea de venituri din TVA a frânat în iulie, în plin sezon estival, prin comparaţie cu avansul din lunile anterioare.
Criza alimentară de anul viitor va fi diferită de cea de anul acesta, spune Tjada D’Oyen McKenna, CEO-ul Mercy Corps. Anul acesta, este o problemă de logistică. Anul viitor, ar putea fi o problemă de producție. Invazia Ucrainei de către Rusia, a dat peste cap ciclul anual al fermelor și a perturbat sezonul de semănat de primăvară. Un alt ciclu de semănat are loc din septembrie până în noiembrie. Compania de consultanță McKinsey prognozează o scădere bruscă a volumelor recoltei și estimează că producția de cereale a Ucrainei va scădea cu 35% până la 45% în următorul sezon de recoltare. Ucraina asigura 10% din producția mondială de cereale, în 2021.
În loc să culeagă porumbul la finalul lunii septembrie sau în octombrie, fermierii s-au apucat să adune de pe câmp ştiuleţii uscaţi, în zonele neirigate, afectate puternic de secetă. Acolo unde plantele nu au avut apă, producătorii nu adună nici măcar un sfert din cât preconizau sau, în anumite cazuri, nu adună nimic. România a cultivat 2,6 milioane de hectare cu porumb în 2022, iar circa 90.000 de hectare cultivate cu porumb au fost calamitate, arată datele colectate de Ministerul Agriculturii până în prezent.
Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, spune că inflația ridicată din Europa poate fi pusă pe seama schimbărilor climatice, care a afectat stabilitatea prețurilor. Largarde nu este singura care asociază inflația cu schimbările pe termen lung ale temperaturilor și modelelor meteorologice din întreaga lume. Pe 15 august, New York Times a publicat un editorial despre modul în care politici specifice pot lupta împotriva inflației și, în același timp, împotriva schimbărilor climatice. Administrația Biden urmează aceeași linie, proiectul de lege recent implementat, numit Actul de reducere a inflației, susține că reduce inflația prin combaterea schimbărilor climatice.
Eminem și Snoop Dogg au devenit primii artiști importanți care și-au folosit NFT-urile Bored Apes Yacht Club într-un show. Cei doi rapperi au fost interpretați de NFT-urile lor în videoclipul „From The D 2 The LBC”, cea mai recentă colaborare, prezentată pe scena MTV Video Music Awards. Clipul susține astfel și noul joc de metaverse, „Otherside”, dezvoltat de Yuga Labs, compania care a creat colecția Bored Apes Yacht Club.